Totul e inghetat in mine... oasele, carnea, sangele, tot. Niciodata nu credeam ca o sa ajung sa ma conectez cu Dumnezeu, ca sa veghez asupra corpului meu, care sta si doar sta intr-o capsula, alatur de alte 2 persoane.
"O sa fi criogenat pana gasim un leac pentru boala ta, Harry. Este singura sansa sa supravietuiesti" Vocea unchiului meu se zbate in creierul meu.
Stiu, e ciudat si infricosator. Dar ce puteam face? Eram la ultima faza a bolii, iar corpul meu era aproape distrus... am salvat-o de la moarte, si nu imi pare rau.
Frigul mi-a devenit cel mai bun prieten, el e singurul care ma poate domina. Dar cum am mai zis, acum totul e ciudat iar corpul meu trece printr-o multime de furnicaturi.
"Vireaza la 200!" O voce cunoscuta striga peste mine, iar in momentul urmator piepetul meu sare in sus, la contactul cu socul. Ce se intampla? Mi-e cald si transpir... oare asta e momentul?
"Ultima, la 250" Striga din nou iar corpul meu sare din nou in sus, inima mea trece prin cea mai grea faza, sa lupte pentru a batea din nou. Si reuseste.
Plamanii mei absorb pentru prima data dupa mult timp, aer. Ochii mi se deschid, si la prima vedere totul e in ceata, nu vad absolut nimic, doar o lumina puternica care ma face sa inchid ochii din nou.
Respiratia-mi din ce in ce mai grea, si simt ca ma pierd din nou.
"Pompati mai mult oxigen!" Aud zumzetul din nou si simt cum mi se pune o masca peste fata, iar corpul meu ia amploare.
Pentru prima oara dupa mult timp imi pot misca degetele, simtindu-se ca si cum as fi miscat muntii.
Creierul meu nu se mai concentreaza la nimic, e epuizat, am nevoie de odihna... dar nu acum.
Imi deschid ochii din nou sa zaresc tavanul, si tot ce pot sa fac este sa mormai.
"Harry?" Apare o persoana cunoscuta in fata mea.
"Ca-" Incerc sa spun, dar cand deschid gura maxilarul meu trosneste. Oasele mele nu au mai fost miscate de mult.
"Calmeaza-te, nu e nevoie sa vorbesti din prima." Stai, el e unchiul meu.
"O sa-ti spun pe scurt ce sa intamplata, dar asta dupa ce te trezesti din pat. Inima ta a fost schimbata."
...
Si au trecut tot asa 2 saptamani pana sa ma ridic din pat, dar nu m-am putut echilibra si am cazut din prima. Oasele mele au slabit, iar singura informatie pe care am primit-o in legatura cu mine, este ca ma aflu la unul din cele mai bine securizate si privat spital din Brazilia.
"Vreau sa vorbesc cu unchiul meu." Ii spun asistentei iar ea da din cap.
Totul din camera asta pare mult mai modern. Cat timp am putut sta in capsula aia nenorocita... dar mai ales, ce sa intamplat cu Vanessa?
CITEȘTI
Numb (H.S)
Fanfiction'Amorţeala' din această poveste vine de la criogenare. Criogenarea este folosită in cazuri foarte rare de către specialişti, pentru a ingheţa persoanele, care sufera de o anumita boala fara leac. Ei bine, cu criogenoza s-a confruntat si Harry Styl...
