Zombie Attack

Începutul

Hei, mă numesc Kentin, dar toată lumea îmi zice Ken...ok, nu chiar toată lumea fiindcă nu prea am prieteni, adică mai deloc.
Locuiesc în Seattle de 2 ani cu scumpa şi enervanta mea verişoară,Dizzie.
Avem un mic apartament cu o superbă privelişte la un parc de agrement care cuprinde un lac artificial decorat cu multe luminiţe colorate pe lângă.
De ce nu am zis nimic de părinţii mei până acum?!
Ei bine, totul a început acum 7 ani când părinţii mei au divorţat.Eu am rămas cu mama, iar tata fiind un beţivan şi -a luat lumea -n cap şi a plecat unde a văzut cu ochii. Ne -a lăsat cu multe datorii şi cu multe probleme, între timp mama încercând să le facă faţă. După un an de la divorţul părinţilor mei, eu cu mama am început să ne descurcăm din ce în ce mai greu cu banii, după încă 3 ani s-a produs inevitabilul,mama murise într -un accident de maşină. Şocul a fost imens. Timp de un an stăteam închis în casă, înlocuind apa cu alcoolul, şi nesocializând cu nimeni, aerul din casă devenind tot mai greu. Într -o zi, ochii mi s-au deschis larg şi mi -am dat seama de faptul că nu mai puteam trăi aşa. Am vândut casa cât de repede am putut, fiindcă nu mai puteam locui în acel loc plin de amintiri care -mi sfâşiau inima în mici bucăţele de durere şi suferinţă. După ce am găsit un proprietar potrivit m-am hotărât să îmi iau acest apartament în Seattle.
Mi -am găsit de lucru în Northgate Mall la California Pizza Kitchen,un job destul de uşor, dar, sincer să fiu, este cam plictisitor. Nu după mult timp a venit şi Dizzie la Seattle University. Fiind verişoara mea şi ţinând cont de faptul că mi -a fost alături mereu,am cazat -o la mine.Prezenţa ei a şters cât de cât singurătatea şi suferinţa care mă dominau pe dinăuntru.După ce ne -am obişnuit puţin cu noua noastră casă ,am hotărât să schimbăm puţin atmosfera,din ceva sumbru şi învechit care îţi dădea buna impresie că erai prin anii '90 ,în ceva plăcut ,cald şi bine primitor. Momentele acelea ne -au priit bine la amândoi şi ne -au apropiat stabilindu-se între noi o relaţie de fraternitate. Timp de 2 ani ne -am descurcat destul de bine, deşi ,fiecare zi era repetativă, observând ,astfel, că timpul trecea din ce în ce mai greu , iar oboseala îşi făcea apariţia în fiecare zi de lucru,făcându -mă să mă bucur cât mai mult de zilele mele libere.Stresul de la serviciu nu era chiar aşa mare, dar îşi făcuse prezenţa într -o doză suficientă cât să te ia durerea de cap,însă "calmantul" familial de care aveam parte în fiecare seară îmi era de ajuns cât să îmi dea putere şi să continui mai departe. Mă bucura atmosfera de acasă, Dizzie povestindu -mi toate porcăriile pe care le făcuse în acea zi, astfel amuzându -mă destul de tare. Îmi dădusem bine seama că apartamentul se transformase deja într -un cămin,fiecare zi făcându-mi viaţa mai frumoasă.

- Primul capitol am vrut să fie ca o mică introducere. Din al 2-lea capitol o să înceapă adevărata poveste. Sper să vă placă, şi aştept păreri.^_^ -

Încercaţi și #The dark princess, de @vaneiony .Mulțumesc!