City of fear

Cafeneaua

Dimineața ne-a găsit pe mine și pe Stella dormind îmbrățișați. Era îmbrăcată în hanoracul meu și capul ei era pe pieptul meu. S-a acomodat repede, sper ca nu o să își aducă niciodată aminte momentul acela.. O văd cum ridică capul și se uita la mine. Se freaca la ochi apoi se întinde și imi da un sărut. O sărut înapoi apoi încep să mă joc cu părul ei. Ea s-a pus înapoi și m-a îmbrățișat și mai strâns. Peste câteva momente a adormit la loc. Am decis să mă culc și eu. Nu aveam nimic mai bun de făcut.

*Două ore mai târziu*

Alarmă sună. Era ora 10 dimineața. Stella se ridică ușor din pat și merge la baie. Profit de singurătate și merg încep să mă schimb. Nu apuc să imi pun pantalonii pe mine ca Stella iese din baie și imediat cum mă vede își acoperă ochii.

-AHH! SCUZEE!
-Nu te preface ca nu mai m-ai văzut așa..
- Haha, chiar nu te-am văzut..
-Ei nu.. Ba da, dar nu mai ți tu minte, dar o să incerc să te fac să mă mai vezi odată.
-TOM!
-HAHAHAHA
-Râzi ca prostul..
-Uite cine vorbește.. Cea care a uitat tot..
-Din cauza ta..
-Hai gata, ca n-am chef de ceartă.
-Bine.. Scuze
-Lasă, nu-i nimic, îmbrăcate ca mergem să ne plimbam.
-Dar n-am chef..
-Am zis acum..
-Bine..

Stella a mers și s-a îmbrăcat. O asteptam de 10 minute pe canapeaua din living. Ma uitam la televizor. Era pe ceva canal de modeling(habarnam de ce era acolo, probabil se uitase Stella)și vad o fată care seamăna leit cu Stella. Ochii ei verzi, părul lung și brunet și corpul ei perfect. Deodată o prezentatoare începe să spună ceva de fata asta.

-Aceasta este Stella McCallin, fost model internațional. A fost una din cele mai bune modele, dar a renunțat la cariera ei din motive necunoscute. Mereu va fii în inimile noastre.

Hmm.. Ciudat, Stella nu mi-a spus că era model. Nu conteaza, probabil era cu un an în urma, când am luat-o în grija mea. Nu apuc să ma uit mai mult ca pe scări o vad cum coboară. Îmbrăcata cu niște blugi largi(care erau ai mei),cu hanoracul meu pe deasupra și cu niște Converse în picioare cobora veselă scările.

-Sunt gata, ce părere ai?
-Arati bine.. Dar vad ca iti cam plac hainele mele, să nu iei asta în nume de rău, chiar imi place când imi porți hainele.
-Daaa, sunt așa confortabile și au mirosul tău.

N-am mai spus nimic, am luat-o de mână și am ieșit afară. Am mers pe jos până în cel mai apropiat parc. Mergeam pe aleile parcului, puteam auzii cum frunzele viu colorate sunt zdrobite sub greutatea pantofilor noștri. Voiam să ma îndrept spre o cafenea, era preferata mea. Cafeaua lor ma făcea să uit de toate problemele mele și am decis să o aduc și pe Stella. Am mers în fața, dintr-un motiv anume Stella a rămas în spate, nu mi-am dat seama până când am simțit mii de frunze în capul meu. Stella începe să râdă apoi ma îmbrățișează strâns. Ceea ce nu știa ea era ca in mână aveam frunze. O îmbrățișez cu o mână și cu cealaltă îi pun frunzele în cap. Începem să radem apoi ne continuam drumul. Ajungem la cafenea și ne punem jos. Ne comandam câte o cafea apoi incepem sa discutam. Stella se uita îngandurata pe geam și dintr-o dată tresare. Se uita cu teamă la mine si spune:

-L-am văzut pe Luka!
-Despre ce vorbesti? Luka e închis pentru crimă..
-Ba nu, stiu sigur el era.

Se uita pe geam și imi arată un om cu o gluga în cap care mergea de mână cu o fată. Fata mi se părea cunoscută dar nu am dat importanță. Am decis să incerc să o liniștesc, probabil doar și-a imaginat.

-Hey Stella, e okay.. Nu e Luka, nu ai de ce sa iti faci griji.
-Tom, dar l-am văzut.. Te rog crede-ma..
-Stella, e doar imaginația ta..
-Bine, incerc să ma prefac ca nu a fost nimic.

Chelnerul vine cu cafeaua noastra. Incepem sa bem din ea fără să mai scoatem o vorbă.

Hello:) Imi pare rau ca nu am mai postat, dar zilele astea m-am simțit puțin rău, sper ca va plăcut! Stay tuned for next chapter, ur little writer loves you! <3