Întâlnirea

1.4K 52 4
                                    

Oameni speriati pe străzi. Toată lumea țipa. Se auzeau împușcături. Oamenii țipau. Asta sa întâmplat timp de 30 de minute. Mașini de poliție și ambulanțe goneau pe străzile aglomerate din oraș. Asta s-a întâmplat astăzi în Magdeburg.

*Stirile zilei*

-Buna ziua dragi telespectatori! Va anuntam cu groază că un nou jaf a avut loc. Frații Kaulitz au spart banca Națională. Au avut loc multe crime. Va sfătuim să ramaneti la loc sigur. Din păcate poliția nu are ce să facă, sunt prea puternici. Și acum stirile din spo-

Am dat volum mai încet. Mă uitam cu spaima spre prietena mea care stătea pe canapea. Liniștea se rupe când incepem sa discutam despre cele auzite.
-Ruby, de ce ai vrut să venim aici? oftez eu.
-Credeam ca va fi frumos, nu am auzit niciodată de Frații Kaulitz.
-Acum nu mai putem pleca, am auzit ca toate drumurile sunt blocate.
-Mda, sper ca totul va fi bine.

Peste câteva ore situația s-a remediat.Am decis să cobor până la magazinul din apropiere pentru a lua ceva de mâncare.

-Stella, ai grija! spuse prietena mea cu îngrijorare.
-Da, stai calmă.

Cobor scările. Merg pe lângă banca jefuită. Geamurile erau sparte, oamenii își plângeau morții. Mașini de poliție înconjurau banca. Într-un final ajung la magazin. Toată lumea se uita cu frica la doi băieți care erau la raionul de băuturi alcoolice. Trec pe lângă ei fără să îmi pese. Din greșeală am dat cu umărul într-unul dintre ei. Avea niște codițe negre, purta o bandană în jurul capului. Era îmbrăcat în niște pantaloni largi, un tricou și o geaca de piele.

-Scuză-ma!spun eu cu părere de rau.
-Văd că ai tupeu prințesă.. răspunde el cu aroganță.
-Nu imi spune așa, și cine esti tu?
-Chiar nu stii?
-Nu, Spune-mi!
-Sunt Tom Kaulitz, striga el.
Ma uit foarte speriată la el. Ridică mâna să dea în mine. Celălat băiat îi prinde maneca și spune:
-Tom, nu merită, las-o în pace, e nouă în oraș. Baiatul celălat mi-a luat apărare. Arată destul de ciudat, dar imi plăcea stilul lui, avea o coafura funky, un tricou negru și pantaloni de piele.
-De unde stii? Și presupun ca tu esti fratele lui?
-Pai suntem in acelasi liceu, deci nu scapi de noi așa ușor.
-Aha, acum voi pleca, nu vreau sa am probleme.
-Prințesa, deja te-ai băgat în probleme. Unde o fi proastă aia de Hazel? HAZEL! Treci aici!
-Deci Hazel e iubita ta?
-Nu, e doar jucaria mea. Dar de ce,esti geloasă?
-Nu, chiar imi pare rau de biata fata.
-Nu trebuie, e tratată bine.

Nu mai spun nimic. Am decis să plec. Tom ma ia de mână și imi da un bilețel. Era numărul lui.
-Tu chiar crezi ca mai vreau sa vorbim?
-Poate, dacă nu, reușesc eu să te contactez.
-Nu vreau sa am de-a face cu unul ca tine.
Nu spune nimic. Imi zambeste apoi ma lasa sa plec. Am terminat cumpărăturile. Apoi am plecat acasă.
-Stella! Ce a durat atât!? M-am speriat!
*îi povestesc ce să întâmplat*
-Tu ai idee în ce te-ai băgat?
-E așa rau?
-DA! Toți din grup au câte „o jucărie" . Dacă ei găsesc altă mai bună, jucaria lor actuala e omorâtă!
-Nu mi-e frică. Sunt doar niște încrezuti care cred ca dacă jefuiesc și omoară oameni pot face regulile.
-Eu zic sa fii atentă, te pot manipula foarte ușor.
-Cred ca esti foarte paranoică, deci e vremea sa te calmezi.
-Nu sunt paranoică, dar te-ai băgat în seamă cu cei mai de temut oameni din oraș. Și dacă plec, tu vei fi în mare pericol.
-Ruby, deabea am ajuns aici, unde sa pleci?
-Pai am primit o ofertă de muncă în Anglia. Și mâine plec...
-ȘI EU DEABEA ACUM AFLU? am strigat la ea cu toată puterea
-Pai acum am aflat că plec.
Ma uit la ea cu dezamăgire. Plec în cameră. Am vazut biletul de la Tom, și am decis să îi scriu.

S:Buna, sunt fata de la magazin, ma cheamă Stella apropo.
T:Buna prințesă! Ce mai faci?
S:Bine.
T:Vrei sa ne vedem in oraș?
S:Nici nu te cunosc și deja ma inviti în oraș?
T:ce are?
S:Pai, tu care esti cel mai de temut din oraș ma bagi în seamă chiar pe mine?
T:Dacă tu imi placi.. O să fie și jucăriile noastre acolo. Hazel și Ruby. Apoi mai vin și Georg cu Gustav acolo.
S:Ruby zici?
T:Da, e a lui Bill. E prietena ta, nu?
S:Nu stiu, există mai multe fete pe nume Ruby în oraș.
T:E prietena ta, de asta stiu așa multe despre tine, mi-a spus tot, și m-am îndrăgostit de tine instant.
S:Serios?
T:Da
S:Pai atunci, vorbim mai târziu.. Paa!
T:Pa frumoas-o!

-Ruby!!
-Da?
-Ce e asta!? *îi arat conversația*
-Chiar trebuia să afli acum?
-De când ești?
-De când ai venit tu, acum o lună.
-Pai cum?
-Eram nebuna după Bill și am vrut să îl cunosc. Și s-a întâmplat.
-Doamne Ruby, cât de proastă ai fost!Din cauza ta, Tom vrea să ma intalnesc cu el.O să fiu nouă lui jucarie. Nu vreau ca fata aia să moară. Și chiar pleci in Anglia?
-Da, cu Bill.
Lacrimi încep să imi inunde fața. Plec în camera. Imi verific telefonul și observ ca am un mesaj de la Tom.

T:Deci, vrei sa vi?
S:Mda, bine
T:Ce ai? Ai aflat că nu mai vine Ruby?
S:Da! Și am aflat că e jucaria lui Bill.
T:Aha, deci ne vedem la 19?
S:Da, unde?
T:Da-mi adresa, vin să te iau.
S:În niciun caz nu iti dau adresa mea!
T:Haide, nu te mai prosti!
S:Bine.. *scrie adresa*
T:Te iau la 18:30, te iubesc!
S:Ok

Încep să ma pregătesc, Ruby era plecată, la Bill normal. Imi iau o rochie neagră lungă și niște pantofi negri.

T:Am ajuns, coboară.
S:Ok.
Cobor scările, ies din bloc și observ o mașină neagră, cred ca era Tom.
-Ce bine arăți! spuse Tom cu un ranjet pe fața.
-Mersi. Deci unde mergem?
-La mine.
-Cum adică la tine!?
-Acolo ne vedem cu toții.
-A ok...
-Ai crezut că te răpesc sau ce?
-Te cred în stare.
-Ha ha.
Ajungem la Casa lui Tom. Nu era nimeni.
-Unde sunt restul?
-Cine a zis ca sunt și alții?
-Tu! Lasa-ma să plec!
-Stai calmă, te-am luat doar să bem ceva și să discutam, oricum nu te plac.
-Atunci dacă nu ma plăci lasa-ma să plec.
Tom scoate un pistol din geaca și îl îndreaptă spre mine.
-Mai vrei sa pleci?
-Nu..
-Atunci, fa-te comodă.
Ma pun pe canapea. Tom aduce două pahare și o sticlă de vin. Le pune pe masa și incepem sa bem. După câteva pahare, Tom, încearca sa imi desfacă rochia. Mi-am dat seama ce voia să facă. L-am dat la o parte, și am fugit în baie. Tom batea isteric cu pumnii în ușa.
-Ieși afară! Nu voiam să îți fac nimic, voiam să îți dau aia jos să stai mai comod, voiam să îți dau tricoul meu.
Ies afară. Tom ma aruncă pe canapea. Imi desface rochia și își dă tricoul jos. Mi-l întinde, îl iau și îl pun pe mine. Era așa comod.
-Ți-e somn?
-Mda, zic frecandu-ma la ochi
-Atunci hai sus.
Mergem la el în cameră, ma pun în pat. Tom încearcă să ma sărute dar ma feresc
-M-mirosi a alcool.
-Și? Dacă nu ma placi asta este, dar nu ma vei opri din a te iubi.
Cuvintele lui mi-au dat un fior. Oare o să mai scap de acolo? Voi rămâne aici?

City of fearUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum