~Han Pov~
A trecut doua zile de la incidentul cu bangchan, din cate am inteles nici el nu stia ce i sa intamplat, putin ciudat intradevar.
Deodata usa se deschise pe ea intrand changbin cu o funda rosie in mana
"Cred ca o sa te descurci de minune cadoule" ranji el apropriinduse de mine
Sincer chiar am uitat ca azi e ziua acelui 'Minho' despre care am auzit destul de mult
"Doar in cateva ore vei fi al lui, sper ca chan te-a învățat ce trebuie sa faci, nu?"
Eu dau afirmativ din cap, zici ca eram in harry potter asa imi dispareau cuvintele
"Doar uite ce perfect esti, daca nu era ziua lui minho erai al meu" el isi puse mana pe barbia mea incercand sa ma faca sa ma uit in ochii lui
Deja urasc asta, urasc cand persoanele sunt asa aproape de mine, sau ma ating într-un mod incomond, dar nu pot sa fug sa ma ascund. Pana la urma sunt legat aici de ceva timp, iar incheieturile mele au devenit putin violet asa ca ori cat de tare aș trage de ele ca sa se rupa doar m-aș rani mai tare.
Usa se deschide pe ea intrand jeongin....stai JEONGIN?!
Ce cauta gionuțu aici? nu trebuie sa mearga la scoala, sau macar ce zi e azi
Changbin iesi din camera cu tot cu jeongin, in camera putand sa se auda doar respiratia mea moale si putin din vorbele lor, se pare ca nu și-au gasit locul perfect sa bârfească, dar totusi nu cred ca ar fi frumos sa le ascult vorbele, dar daca as face-o?
O parte din mine zicea da dar cealalta nu, evident ca am ales sa nu ascult pana la urma sunt han jisung cel necurajos, nu?
*Time skip*
Nu stiu ce sa intamplat dar ma trezesc pe o canapea într-o camera necunoscuta, cu acea funda pe cap
"Oh te-ai trezit, imediat trebuie sa mergem la minho" spuse el, dupa voce cred ca era changbin
Primul lucru care l-am observat erau hainele mele, eram imbracat in ceva feminim ce-mi scoatea talia in evidență, si evident ca nu era pe gustul meu
"Nu te teme, nu te-am schimbat eu el a făcut-o " spuse din nou el, din bucurie aparand nimeni altul de cat felix
"Tu de ce esti aici?"
"M-a sunat chan ca î-ai zis ca vrei cheesecakeurile care ri le-am promis"
"Asta a fost de doua zile"
"Adica nu le vrei?"
"O ba da le vreau" spun eu uitandu-ma pofticios la felix
Felix se uita mai intai la changbin, acesta dandu-i din cap afirmativ si veni la mine cu delicatesa pe care o asteptam de ceva vreme si o linguriță, eu nu ezit si incep sa mananc cu pofta
"Efectiv te iubesc" spun eu cu gura plina, changbin chicotind la comportamentul nostru
"Nici eu" Imi raspunse felix uitandu-se uimit la mine, scotandu-si telefonul si facndu-mi o poza
"Hei ce faci" spun eu ridicanduma de pe canapea
"Ți-am facut o poza, doar uite ce drăguț arati hannie, pacat ca nu o sa te mai vad ceva timp"
"De ce? Adica stiu si eu ca voi fi cadoul lui asa zisul minho dar nu e ca si cum ar fi in celălalt capat al orasului, nu?"
"Haide, e timpul sa plecam" ne intrerupe changbin discuția si ma trase afara din casa
