Sunt in masina asta de destul de mult timp si deja incep sa ma plictisesc
"Cat mai avem pana ajungem?" spun eu scurgandu-ma pe scaunul din spate ca o inghetata lasata in soare
"In jur de 17 minute" Imi raspunse el avand privirea la drum
Eu oftez moale si inchid ochi, daca am asteptat pana acum voi putea astepta si de acum in colo, nu? Pana la urma sunt doar 17 minute, macar ma pot relaxa puțin, cred
Si uite asa am adormit, daca te uitai in momentul asta la mine mă pute-ai asemana cu o veverita topita, intradevar era destul de cald aici
*Time skip*
Ma trezesc din cauza vantului ce intra pe geam, racorindu-mi corpul, nu era nimeni in masina, deci mai multa plictiseala, sunt eu o persoana tacuta sau cum vreti voi să-mi spunesti dar urasc al naibi de mult plictiseala
Ma uit pe geamu masini si vad o casa maricica dar foarte stilata si cateva decoartiuni pe o veranda, dar in schimb nu era mai era nimic, chiar de era o curte destul de mare, ma trezesc din gandurile mele cand portiera din partea mea se deschide
"E timpul să-i aratam cadourile, haide" spuse changbin si ma lua stil mireasa in brațe, inchizand portiera in spatele lui
Am stat nu mai dupa changbin pentru ca el era singura persoana pe care o cunosteam, ei bine asa credeam eu, pe acea terasa unde isi sarbatorea ziua de nastere, pe un scaun statea hyunjin, nu imi place mie sa fac misto de persoane da zici ca era statuia libertății
Ma simt ciudat, de ce atrag toate privirile spre mine? E cumva pentru ca sunt singurul cadou care e o persoana gen? Nu nu cred ca e asta ci stiu
Tot ce faceam e sa stau langa changbin, odihnind-umi capul pe umarul lui, cand deodata se auza un oftat si un barbat inalt, frumos, daca ma intrebi pe mine perfect, momentan parca nu regret ca cineva m-a furat de pe strada si m-a adus tocmai in celălalt capat al orasului si sa ma dea gadou unui tip care arata foarte bine gen
Han trezestete la realitate, cum sati placa de cineva mult mai mare de cat tine...cred, am uitat să-l intreb pe changbin cati ani are, dar acum e prea tarziu si va trebui sa aflu singur
Toti inviati incep să-i dea cadourile pe care minho le desfacea si sincer sa spun nu avea nici o reactie, deodata vad la usa o pisica cam măricica, blana ei era portocalie cu alb, si sincer chiar as vrea sa ma duc sa ma joc cu ea, de odata simt cu changbin iar ma ia in brate ducanduma spre minho, eu inghitind in sec dar continuand sa ma uit la acea pisica suprizator de drăguță, cred ca minho oberva ca ma uit la pisica si ma ia in brate, soptindu-mi la ureche
"El e soonie"
"Soonie?" Repet eu in soapta el lasandu-ma jos, pisica venind la mine
"Se pare ca pisica ta și-a facut un prieten" spuse unul din ivitati, sincer nu ma intereseaza cea ce zic asa ca continui sa ma joc cu soonie, efectiv ma topeam
"Han" imi aud numele si ma uit imedist la changbin, stiind ca el a fost
~Minho pov~
Efectiv arata asa adorabil copilul asta de imi venea să-l mananc, chiar de are varsta de 18 ani pentru mine era un copil.
*Time skip*
Cand toti invitați au plecat, eu stateam in sufragerie pe canapea uitandu-ma la un film iar han statea pe covorul pufos jucandu-se cu soonie, pana cand celelatle doua pisici isi fac apariția han se uita frustrat la mine, eu punandu-ma jos langa el
"Asta e dori, si cealalta e doongie"
"Dori si doongie?" Spuse el ca sa fie sigur, eu aprobând, han se intinse pe spate, jucandu-se cu toate pisicile, soonie stand pe burta lui, dori ca de obicei crezând ca e vreun fular si doongie langa el
Totul din fata mea arata asa de drăguț
~Han pov~
Ma jucam cu pisicile lui minho simtind cum incepe sa mi se faca cald, oh nu am uitat ca luna asta nu am avut caldurile
