Pisica maidaneză

17

   -Camera de la sală a fost amenajată pentru tine, dar cum nu ai vrut să pleci fără Marsia, m-am gândit că acesta este cel mai bun aranjament.
    O informă Alex. Erau amândouă în mașină ei în drum spre apartamentul său, după ce terminaseră antrenamentul.

    -Simon nu cred că o să fie în regulă să stea cu Sid.
Nu îl cunoaște iar pe lângă acest aspect mai este și mutarea într-un loc nou.

   -O să vedem cum se comportă în această noapte. Peste două zile mama lui o să înceapă să lucrezi ziua, iar atunci va fi mai ușor pentru toți.

     Rămaseră tăcute, iar peste un sfert de oră, Alex opri mașina în parcarea blocului său.

    Evolet coborî, privind curioasă în jur. În definitiv aici avea să locuiască pe o perioadă nedefinită.
    O urmă pe Alex până în apartament.
    Era diferență colosală între camera de un plecase și apartamentul în care intră. Aceeași diferență fiind între acest apartament și vila unde crescuse și  locuise până plecase de acolo.

     Alex intră în living aruncându-și șapca pe masa pătrată din dreptul canapelei. În față era ușa ce ducea pe balcon, iar în dreapta era amenajată bucătăria.
    Televizorul era suspendat pe peretele din stânga balconului.

     -Acesta este livingul și bucătăria. Hai să îți arăt restu. Spuse luând-o pe holul ce ducea la celelalte camere.
     Aici este baia, iar acesta este dormitorul meu. Nu deschise ușa, doar o informă. Aceasta este camera unde vei sta tu.
     Acum deschise ușa, și rămase în dreptul ei, făcându-i semn să între.
    Trecu pe lângă ea și rămase nesigură în mijlocul camerei.

     -Nu știam că vei locui cu mine așa că nu am amenajat nimic.
O să vorbesc cu Zian, și într-una din zilele următoare o să  aranjăm totul.

     -Nu este nevoie să îl deranjezi pentru că am să te ajut eu.

    Camera nu era foarte mare. Avea un pat de o singură persoană lângă un perete, un dulap cu patru uși și un fel de etajeră cu mai multe polițe unde erau așezate cărți.

     -O să trebuiască neapărat să aducem un birou, să ai unde învăța când ai să începi anul la facultate.

    -Mulțumesc că...Ai ajutat-o și pe Marsia.

     -Asta chiar aș vrea să fie ultima dată când îmi mai mulțumești.
    O atenționă privindu-i chipul frumos.

    Undeva într-un colț de suflet era mulțumită de cum se aranjaseră lucrurile. Simțindu-se bine având-o pe fată lângă ea.
   Nu știa dacă aveau să ajungă prietene, mai ales din cauza stări în care o făcea să se simtă.
    O neliniște ce nu o putea explica, o făcu să  facă un pas  înapoi, nedorind să o sperie său să creadă că avea un interes ascuns referitor la ajutor.
    Ceea ce simțea avea să rămână secretul ei vinovat. Un secret ce îi dădea o stare euforică.

     -Îți poți despacheta lucrurile său poți aștepta până aranjăm camera.

    Aceste îi fuseră aduse cu o zi în urmă.

     -Acum hai să vedem ce mâncăm. Eu de obicei nu  mănânc după antrenament, iar uneori vine Zian cu ceva.
   Plecă spre bucătărie, și deschizând frigiderul îi inspectă conținutul.
   Nu îi luă prea mult, pentru că în el găsi două sticle de chefir, câteva ouă, trei mere cam neapetisante și cinci doze de energizant.
  
    -Mâine după ce scap de la servici va trebui să merg la marchet. Să îmi faci o listă cu ce vrei să iau.
  Închise ușa și se întoarse spre ea.
   Vrei să fac niște ouă său bei khefir?