Paranormal /J.Jk

Visul

Sunt în fața ușii și trag aer în piept și întru înăuntru, m-am descălțat de adidași, dar când vreau să merg spre camera mea,mă strigă cineva.
RM: Kookie,tu ești?
Eu:Da,eu sunt....
Jn:Vino puțin....
M-am dus în living și m-am așezat pe canapea lângă ei.
Jm: Unde ai fost?
Eu:....
Sg: Credeam că te duci acasă după școală.
Jh:Ce ai pe gât?
Tae:Și pe mâini?
Eu:Nu am nimic..... Spun repede.
RM:Te rog să spui adevărul...
Eu: Bine....Am plecat de la facultatea și mă simțeam urmărit de cineva,dar când m-am întors cu fața am câzut pe jos,am ridicat capul să văd cine m-am lovit și am văzut un bărbat de 30 de ani,ma prins de păr și ma luat pe sus,ma dus în apartamentul lui și acolo.....Am început să plâng și să tremur.
Eu:Ș-și acolo ma bă-bătut cu cureaua și cu biciul.
Au venit toți la mine și mă îmbrățișează.
Sg:Mai a făcut ceva?
Eu:Da....
Tae:Ce?
Eu:Ma injectat cu ceva dar nu știu cu ce.
Într-o dată mă simt foarte amețit și foarte slăbit.
Jh:Hei, ești bine?
Nu mai pot să mai vorbesc și ochii mei devin greoi.
Ei: JUNGKOOK!
Ultimele cuvinte pe care le-am auzit și mi-a rupt filmul.

Vis

??:Fiule?
Eu:Mamă,tată? Spun și cad o grămadă de lacrimi din ochii.
??:Da,noi suntem....
Eu:Dar unde e hyun?
H: Sunt aici....
Am alergat spre el și l-am îmbrățișat cu toată forța pe care o am.
Eu: Îmi pare rău....
H: Pentru ce?
Eu: Pentru că nu am putut să fac nimic să vă salvez.
M: Kookie,tu erai un copil nu puteai să faci nimic.
Eu:Dar.....
T:Dar nimic și te rugăm să trăiești viața.
Eu: Bine....Spun și mă șterg cu mânica de la tricou de lacrimi.
Eu:Dar eu ce mă fac fără voi?
H:Ai pe prietenii tăi.
Eu:Ei nu sunt ca voi.
M:Și ei sunt ca o a doua familie pentru tine.
Eu:Ai dreptate....
M: Acum....Trezește-te fiule!
M-am trezit speriat și transpirat,am început să plâng ca un copil mic, după ce am terminat de plâns m-am uitat prin jurul meu dar sunt într-o cameră care nu este a mea,dar a cui e?
Am auzit ușa cum se deschide și pe ia intră....

Va urma....

Îmi pare rău pentru greșelile gramaticale.