Ria, o fată simplă dintr-o familie bună, și sora ei mai mare Lisa ajung, cu bursă, la un liceu bun din Germania. Însă nu au avut nici o idee cât de mult li se va schimba viața.
Mă trezesc la sunetul enervant al alarmei mele. Mă întorc puțin ca să o lovesc cu mâna, stingând-o. Mă ridic ușor, cu ochii mici și o durere de cap de nedescris. Mă frec puțin la ochi, încercând să-mi dau seama pe ce planetă sunt. Verific ora — 5:30 — "Ce dracu-" mă gândesc în timp ce privirea mea se ațintește asupra geamului cu vedere la magazinul alimentar de peste drum, soarele nici nu era pe cer. "Ugh-" am gemut cu voce tare. Timpul să mă pregătesc. ———————————————————————— Mă ridic din pat și mă întind. Mă apuc să-mi fac patul, lipsa chefului de viață e destul vizibilă pe chipul meu. Cu siguranță nu este cea mai splendidă dimineață. După ce patul e făcut îmi iau prosopul și intru în baie. Sar în duș după ce îmi dau jos hainele și las apa fierbinte să curgă și să mă ajute să-mi încep ziua. Las apa fierbinte să-mi curgă pe spate, pe umeri, pe piept, pe brațe și pe picioare. Revigorant. După ceea ce părea a fi o vesnicie, firul meu de basm este întrerupt într-o manieră foarte nepoliticoasă de către țipetele pițigăiate ale Lisei. Lisa: "RIAAAA, ieși dracu din baie, ce naiba faci acolo?" Țipetele ei sunt foarte iritante și chiar nu am chef de atitudinea ei, așa că nu am de gând să mă cert cu ea, cel puțin nu acum. Eu/Ria: "Ies imediat!!" Zic în timp ce îmi clătesc pentru ultima dată corpul. Ies din duș și încep să mă șterg ușor cu prosopul, fără a băga în seamă țipetele disperate ale Lisei. Ies din baie și expir ușor. Imediat ce ies, Lisa dă buzna în baie, de parcă viața ei depinde de asta. Mă îndrept cu pași repezi spre noua mea cameră pentru a îmi alege ținuta zilei. E prima zi la noul liceu și nu pot merge oricum.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Perfect. Nu vreau să fiu nici prea prea dar nici foarte foarte. Plus la asta, poate cine știe ce reguli au, și nu vreau să am probleme fix din prima zi. După ce mă văd îmbrăcată pornesc să-mi fac un ceai, iar Lisei o cafea. Mereu îi zic că trebuie să aibă grijă de sănătatea ei, dar niciodată nu ascultă deci nu are sens. După ce băuturile sunt gata iese și ea, în sfârșit, de la baie. Intră în bucătăria mică a noului nostru apartament cu chirie și nici ea nu pare prea fericită. Se așează la micuța măsuță de cafea din centrul bucătăriei și începe să își soarbă încet cafeaua, cu ochii ațintiți în telefonul ei. Ea este genul de persoană pe care nu o poți dezlipi de telefon. Îmi iau și eu telefonul în timp ce mă așez lângă ea și iau o înghițitură din ceaiul meu proaspăt. Ochii mei se ațintesc, din nou, la ceas — 6:40 — "Ce repede trece timpul" mă gândesc în timp ce inserez parola. Am scos un căscat puternic, sperând ca Lisa să îmi simtă frustrarea în timp ce continui să beau ceaiul călduț. ———————————————————————— Când în sfârșit se face timpul să plecam, îmi iau ghiozdanul și mă încalț rapid. Nu îmi uit geaca și fularul, evident, din moment ce vremea nu e deloc prietenoasă în dimineața asta. Milioane de emoții parcă mă străpung ca un curent electric în timp ce bag cheia în gaura cheii să deschid ușa. Emoțiile sunt foarte variate — de la tristețe și furie la fericire și entuziasm — nu știu la ce să mă aștept, și gândul la această schimbare drastică mă sperie sincer. Gândurile astea parcă mă copleșesc în timp ce învârt cheia din nou pentru a încuia ușa după pășim afară din apartament.
