Cioara Morții

Capitolul 17

Fantoma se apropie de Damia, dar aceasta se dase în spate.

-Ca să mă bagi în mormânt trebuie mai întâi să mă atingi, iar eu sunt un spirit, nu voi fi așa ușor de ucis. Zise fata zâmbind.

-Asta nu va fi o problemă pentru mine. Zise Umber.

Mitsuo se puse în fața fantomei și își făcu sabia să apară.

-Poate că ești o fantomă, dar sabia mea poate atinge pe oricine.

Fantoma își dase ochii peste cap, probabil nu-l credea. Mitsuo îndreptă sabia spre fantomă și o atinse cu sabia, iar în urma ei îi lasă o tăietură de unde sângele se scurgea.

Umber se supără și se năpusti asupra lui Mitsuo, dar acesta o rănise și mai grav la braț.

-Mi se părea amuzant să îngrop oamenii de vii, dar voi m-ați făcut să-mi dau seama că ar trebui omorâți, că nu toți oamenii vor accepta că moartea lor se apropie cu pași mai mari decât cred.

Damia se uită la ieșirea din cimitir și văzu un om care râdea de ei, iar după ce o observă pe fată, se opri din râs, iar Damia zâmbi. Fugii la el și l-a împins până la fantomă.

-Dacă râzi de noi, care ne confruntăm cu fantoma asta, stai și tu în locul nostru. Crezi că te descurci mai bine ca noi ca să râzi? Umber! Strigă Damia la fantomă. Uite cine e aici. Cel care te-a ucis.

Fantoma se uită la om și rămase șocată. Ăsta fusese planul Damiei de la început. Văzuse prin ziare vechi cum arata și și-a dat seama că de fiecare dată venea și râdea de oamenii care nu o făceau pe Umber să zâmbească.

-Nu mai e amuzant când tu ești în locul acelor oameni? Zise Damia, după îi dase un pumn în cap la criminalul acela. DIN CAUZA TA, OAMENII AU MURIT, DACĂ NU ERAI TU, TOȚI ERAU ÎN VIAȚĂ. UMBER ERA ÎN VIAȚĂ. TU, AI CREAT UN MONSTRU. Iar acum, Umber, ai zis că te vei răzbuna pe el, nu? E momentul potrivit. Ai putea să joci jocul pe care îl joci cu toată lumea.

Umber zâmbi malefic.

-Voi ați reușit, veți supraviețuit. Dar el... nu va face asta.

Din toate mormintele ieși cadavrele celor care au jucat jocul lui Umber și au fost îngropați de vii, și s-au dus la acel om, l-au prins și l-am rănit după l-au aruncat cu toată ura într-o groapă. Un cadavru luase o bucată de metal și o băgă în om, după îl îngropă.

Toate cadavrele se ridicase în aer și explodă, după sângele lor se mișcă și alcătui forma unui corp, după acestea se făcu oameni, iar toți fugi de acolo. Iar Umber, căzu pe jos, ieși tot sângele din ea, cortul i se dezintegrase și se formă altul nou și acum era o adolescentă, era la vârsta la care fusese ucisă.

-Vă mulțumesc pentru că m-ați salvat. În orașul ăsta, transformarea într-o creatură a devenit un virus și ceva obișnuit în același timp.

Nu era ceva nou pentru Damia, chiar și ea era o creatură, Umber avea dreptate. O mână plină de sânge ieși din locul unde era îngropat acel criminal, Umber se duse la el și îl atinse, iar acesta luase foc.

-Sper ca creaturile din subteram să-l mănânce, sau măcar să-i simtă mirosul și să-l traumatizeze. Zise Umber.

-Sper să ai o viață cu mai puțină suferință. Spuse Damia plecând de acolo cu Mitsuo.

-Măcar acum mă pot transforma și în om. O auzise fata pe Umber și după pocni din degete și deveni din nou fantoma.

Damia și Mitsuo grăbi pasul, iar la un moment dat au auzit că cineva e în spatele lor, iar când se întoarse rămase uimiți.