Ușa veche de lemn scârțâi dintr-o dată, pe ea un bărbat înalt, șaten îmbrăcat cu pantaloni albaștri de stofă și o cămașă elegantă intrând relaxat. Scană cu privirea elevii din încăpere, un zâmbet superior imprimându-se pe chipul lui fără cusur.
-Buna ziua, elevi. Eu sunt Wu YiFan, noul profesor de limba engleză.
Vocea sa era profundă, majoritatea fetelor începând să șușotească deja despre imaginea sa exterioară. Era un profesor tânăr, nu cu mult peste 24 de ani. Avea un accent străin ce contrazicea trăsăturile asiatice și o postură impunătoare, chiar intimidantă pentru unii.
-Aș aprecia dacă v-ați prezenta fiecare. Până la urmă o să petrecem următorii patru ani împreună.
Fiecare se ridica și își spunea numele însoțit de o plecăciune, în timp ce Jessica și Tao își aruncau priviri acide, neobservând că YiFan aștepta după cei doi.
Își drese zgomotos glasul, atenția lor fiind acum îndreptată spre el.
-Nu am toată ziua la dispoziție. Îi anunță el nervos.
Blondul dă să se ridice dar printr-o mișcare rapidă din partea șatenei este trântit pe scaun, primind o ocheadă învingătoare din partea fetei.
-Mă numesc Jessica Jung și am 18 ani.
-Mulțumesc, Jessica.
Venise și rândul lui Tao, acesta zâmbind drăcește când se ridică de pe scaunul incomod.
-Sunt Huang ZiTao iar colega mea de bancă este cea mai enervantă persoană pe care o cunosc.
Șatena se înroși la față mai ceva ca o tomată coaptă, nevenindu-i să creadă că Tao i-ar putea lăsa o impresie extrem de proastă noului profesor chipeș încă din prima zi.
Pe de altă parte, Kris părea să savureze din plin micul moment dintre cei doi, așteptând reacția șatenei.
Jessica se gândea intens, lucru destul de neobișnuit pentru ea cum să scape din acea situație penibilă în care blondul o pusese. Avea de ales în a riposta și a părea o copilă răsfățată sau a da uitării și a adopta o atitudine matură. În final alesese a doua variantă ignorându-l pe chinezul total confuz. Se aștepta să riposteze, nu să îl trateze cu indiferență.
-Văd că ați terminat. Sesizează el ironic. Din moment ce timpul a trecut atât de repede și l-am irosit cu disputa voastră inutilă ce ar fi ca voi doi să stați după ore să faceți curățenie în clasă?
-Poftim?! Strigă el la unison.
-Este o modalitate grozavă de a vă rezolva neînțelegerile. În plus, sunteți și voi utili. Nu am de gând să-mi desfășor viitoarele ore în condiții ca astea.
-Dar..
-Nu am fost destul de clar domnișoară?
-Ba da. Mă scuzați. Spune și își pleacă capul în jos.
Clopoțelul de final răsună în timpanele tuturor, Kris părăsind indignat sala de curs.
Celelalte ore se scurseră rapid, ultima fiind cea de muzică. După părerea oricărui elev, muzica este cea mai frumoasă și ușoară materie, totul datorită profesorului. Chanyeol era singurul care dădea numai note de zece, indiferent dacă aveai voce și cântai corect sau falsai și nu făceai diferența dintre do major și fa minor. Așa se făcea el plăcut, câteodată chiar jucând baschet cu băieții de la secțiunea sport sau glumea cu fetele în pauze.
Pentru toți fusese cea mai relaxantă oră, mai puțin pentru Tao și Jessica care erau nevoiți să facă curățenie după terminarea cursurilor.
