plecarea

115 10 3
                                    

După terminarea programului, ma indrept spre casa. Ajunsa la locuinta mea, ma duc direct la dus, apoi ma bag la somn. Eram foarte obosită, dar totuși, nu ma lua somnul, ma tot foiam și aveam o mie de ganduri. După zeci de minute de mișcare, îmi găsesc o poziție bună și somnul aproape ca ma furase de tot, însă un alt gând, adică o idee, ma trezește.

Îmi deschid telefonul și fără sa ma uit la ceas îmi sun stilista, a răspuns destul de repede, nu ma așteptam, mai ales pentru ca era o ora târzie.

E: Buna seara! Ma scuzați ca va sun atat de târziu, însă o idee mi-a izgonit somnul!
Ti: Chiar am nevoie! Nu am nici o idee pentru tine.
E: Pai vi-le trimit pe whatsapp!
Ti: În regula, su te rog spune-mi Tina, aici suntem cu toții prieteni!
E: Bine, mulțumesc! O seara buna!
Ti: Mersi, la fel!

Ii trimit ideile de ținute și parca acum puteam dormi liniștită. Când sa adorm, îmi suna telefonul, era Tom.

T: Hei iub- Ennia, ce faci?
E: Dormeam, tu ce faci?
T: Ma gândeam la tine! Vreau sa iti zic ca ma boi întoarce de abia peste 2 ani jumate, pentru ca am anulat un contract și pana găsim un alt sponsor, durează...
E: Înțeleg! Pai atunci ne auzim mâine, sau nu știu. Te sun eu.
T: Ok. Noapte bună iubirea mea, sora mea vitrega*!
E: Noapte bună!

Nu știu dacă sunt eu prea obosita, dar vocea lui Tom părea puțin ciudata, cred ca era puțin cam beat. Când sa adorm, din nou ma lovește ceva.

— Stai puțin! Tom mi-a spus "iubirea mea"? CE?

Nu stiam dacă inventam chestii din cauza oboselii, dar asta a fost ciudat.
Intr-un final adorm, nimeni nu m-a mai sunat și nici gandurile nu mai mi-au dat bătăi de cap.

Puteam sa dorm liniștită, era duminica, nu trebuia sa merg la repetiții, puteam dormi mai mult, asa ca am profitat și m-am trezit la...

— 13:47?? Cât am putut dormi?

Ma ridic din pat, îmi fac rutina apoi curat în camera și în restul casei. Ma apuc sa gătesc ceva, fiindcă muream de foame, iar apoi am curat vasele și am aerisit bucătăria, pentru ca mirosea a mâncare. După ce am terminat tot ce aveam de făcut, am decis sa o sun pe Trixi, nu am mai vorbit de mult.

E: Hei, Trix, ce faci?
Tr: Bine! Stăteam și ma uitam la un film. Tu?
E: Ma plictisesc, ai vrea sa iesim?
Tr: Îmi pare rău, chiar as vrea, dar mai stau vreo 20 de minute și trebuie sa plec.
E: Unde?
Tr: Nu am mai vorbit de atât de mult timp și am uitat sa iti spun... Pai nu mi-a mers cu moda, chiar nu e de mine, asa ca m-am apucat de teatru și chiar e ce trebuie. Astăzi voi pleca împreună cu echipa de teatru în Tokyo, facem un film acolo, primul film în care voi apărea.
E: Ce tare! Ce în colaborare cu Netflix? Chiar as vrea sa îl vad.
Tr: Nu știu încă sigur, dar cel mai probabil. Trebuie sa închid, ca sa ma pregătesc!
E: Paa!

Ma bucuram pentru ea, dar e singura mea prietena cea mai buna. Nu poate pleca... cat timp va sta plecată? Se va mai întoarce măcar? Dacă rămâne acolo și ma uita...

Plangeam în hohote, îmi va lipsi atat de mult... Sper sa ajungă o actrița de succes, chiar merita sa fie apreciata. Indiferent de ce se va întâmpla, eu o voi susține, chiar dacă e la mii de kilometri distanta sau chiar dacă va trebui sa îmi dau ultima suflare.

Ma mai potolesc din plâns, însă susținere încă era prezente și lacrimile curgeau în continuare pe obrajii mei plini de alte șiroaie sarate.

Eram atât de pierduta în gânduri și lacrimi încât, atunci când îmi suna telefonul, tresar și îmi duc mana la piept speriata. Era Tina, probabil sa ma anunțe ceva de costume.

Ti: Buna, sper ca nu te deranjez!
E: Nu. Ce s-a întâmplat?
Ti: Oh, draguta, de ce ai plâns?
E: Nu am plâns...
Ti: ba da! Cunosc prea bine vocea după aceasta stare groaznica.
E: Nu e o stare groaznica e un mod de eliberare, calmare și manifestare. Dar acum lăsând asta, de ce ați sunat?
Ti: Lasă asta, spune-mi ce te supara?
E: Niște supărări personale, nu vreau sa o luați personal, dar nu pot vorbi despre asta odată ce nu am trecut peste încă...
Ti: Deci e o despărțire.. asta doare foarte tare! Voiam sa te anunt ca ținutele sunt gata.
E: Le voi proba mâine.
Ti: Bine. Acum liniște-te, vei găsi pe altcineva.
E: Nu ca ea, era cea mai buna prietena a mea. Ma bucur ca are succes, dar nu va mai fi lângă mine, nu ne vom mai vedea prea curând, și gândul ca probabil nu o voi mai vedea niciodată ma omoară...
Ti: Gata, se va întoarce! Ne vedem maine.

Afacerista Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum