Afacerista

Arestatul

Dimineața sunt trezita de razele soarelui. Tom încă dormea. Când eram pe punctul de a ma ridica, vad cum se deschide usa, cred ca erau Bill sau Trixi, asa ca ma prefac ca dorm.

B: Ăștia încă dorm.
Tr: După seara trecuta cred și eu.
B: Eu zic sa le lasam un bilet.
Tr: Eu zic sa ii sunam mai târziu.
B: Varianta mea e mai buna.
Tr: Bine...
B: Cauta o foaie și un pix.
Tr: Dar dc eu? Tu ai venit cu ideea, nu eu!
B: Dar trebuie sa ma ajuți și tu.
Tr: Nu ma interesează, cauta!
B: Bine, caut eu, dar scrii tu.
Tr: Eu zic sa plecam și gata. Le dam mesaj și le vor vedea când se trezesc.
B: Hai sa mergem!

Imediar cum cei doi ies din camera, eu ma ridic și ma duc la baie. Când îmi făceam treburile îmi aud telefonul cum suna.

- Pfuai, fix acum?

Nu se putea sa nu îl aud pe Tom cum mormăie.

T: Iubire, închide-ti telefonul, vreau să mai dorm puțin.
E: Sunt la baie.

Ies din baie, imi iar repede telefonul si reapelez.

E: Buna dimineața, ma scuzați pentru ca nu am răspuns! Cine sunteți?
Em: Buna dimineața, sunt Emillie Tollyér! V-am sunat cu intenția de a va anunța sa ne întâlnim în centrul orașului la ora 15:30.
E: În regula, voi fi acolo!
Em: La revedere!
E: La revedere!

Se vedea clar ca Tom voia sa mai doarmă, dar ce sa se mai culce, nu l-a mai luat somnul.

E: Ești ok? Nu prea pari plin de viata azi.
T: Da, sunt bine. Cine era?
E: Emillie
T: Care Emillie?
E: Tollyér. Trebuie sa ne vedem azi la ora 15:30, dar mi s-a stricat mașina. E la mecanic.
T: Te duc eu cu a mea.
E: Mersi Tom.
T: Si ce afacere dorești sa creezi împreună cu ea?
E: E o colaborare, dar în principal vreau sa deschid o cafenea. Cu muzica live, cu mult chef de viata și foarte important sa fie lângă plaja.
T: Cum se va numi?
E: Tom, încă nu am ajuns pana acolo, dar dacă voi ajunge pana acolo vreau sa o fac singura, de la 0, nu vreau sa o fac pe sprijinul cuiva.
T: Te înțeleg.
E: Bun, hai sa ne pregătim.

Am mai zăbovit puțin, pana când a venit timpul sa plecam. Era deja 15:23, stăteam apropae de centru, deci nu e motiv de întârziere. Ajungem acolo chiar cu 3 minute înainte de termenul stabilit.
Între timp am stabilit sa rămână și tom, asa ca am așteptat împreună. A venit, în sfârșit și Emillie.

Em: Buna, Ennia. Deci după cum am zis, am acceptat colaborarea. Am decis sa ne vedem pentru a stabili ce afacere vom conduce împreună, sau ce ai vrea sa iti sprijin.
E: Buna ziua! Pai, nu știu exact ce as vrea, dar mi-ar plăcea sa deschidem un atelier de.. nu știu.. de diverse chestii. De exemplu, sa aibă mai multe secții, una sa fie de creație, una de relaxare, într-o alta camera sa fie o biblioteca și multe alte lucruri, folositoare, pot spune.
Em: Mda, totuși ma așteptam la ceva mai măreț.
T: Nu știu dacă as putea sa ma pronunț, dar am putea deschide...
E: Iese din discuție, am vorbit acasă despre asta. ii soptesc.
T: Nu asta voiam sa spun. îmi șoptește și el.
T: Deci, voiam sa spun ca am putea deschide un bazin de înot. Ennia a fost campioana olimpica atunci când a fost copil.
Em: Ar fi o idee excelenta!

Cum țineam noi o discuție normala despre o viitoare afacere, probabil de succes, un echipaj de politie intra in local.

P: Acest local nu are destule condiții de a mai putea funcționa! Oficial, restaurantul "Minopollis" se va închide.

Mii de revolte se trezesc, din partea clienților.

Cl: DAR TOTUL ESTE FOARTE BINE! SUNT CONDITII EXTREM DE BUNE!

Mulți strigau același lucru, dar polițiștilor nu le-a pasat. Unul dintre ei se tot uita la Tom, și ii șoptește ceva unuia dintre el. Echipajul se îndreaptă către masa noastră.

P: Ati fost recent în Tokyo?
T: Da, de ce?
P: Sunteți arestat!
T: Nu înțeleg, ce am făcut?
P: Ba știi foarte bine. Voi doua sunteți complici?
Em: nuu, eu sunt o femeie de afaceri bine cunoscuta. Voiam sa închei niște contracte cu ei, dar acum nu o voi mai face.
E: Hei, de ce? Eu nu sunt băgată în asta. Nici măcar nu știu ce a făcut.
Em: Ei bine, chiar nu ma interesează! Sa nu ma mai contactezi.

Eram foarte suparata și nervoasa.

E: Ești mulțumit? Mi-ai distrus visul!
T: ennia, stai!
E: Nu, Tom, nu stau! Nu vreau sa stau cu infractori.

Plec nervoasa din local și pentru ca nu eram cu mașina mea, am plecat pe jos. Imediat cum am ajuns casa am început sa plâng, eram distrusa. Totuși ma întrebam ce a făcut Tom atât se grav în Tokyo. Zmeu a venit la mine cu niște ochi triști și si-a pus năsucul umed pe brațul meu. Am început sa îl mângâi și asta m-a ajutat sa ma simt mai bine.

Eram în camera mea atunci când aud un ciocănit în ușa de la intrare. Il pun pe Zmeu pe pat, iar eu ma duc sa deschid.

Tr: De ce ai plâns?
E: Am pierdut colaborarea din cauza lui Tom.
B: De ce? Ce a făcut?
E: Nu stiu. Eram cu Emillie la "Minopollis" și a venit politia sa închidă localul. Unul dintre polițiști se tot uitau la Tom, apoi au venit și l-au luat. Pentru asta Emillie nu a mai vrut sa ma sponsorizeze.
Tr: auch, dar totuși ce o fi făcut Tom?
E: Bill ar trebui sa știe, și el a fost cu Tom în Tokyo.
B: Va fi cam nașpa.

Urcam sus, în camera mea, așteptând ca Bill sa ne povestească.

Tr: Cred ca urmează niște drama. Ma duc sa fac popcorn.
E: Sun-o și pe iubitica ta sa vina.
B: Cristiana? Nah, aseară am stat mai mult asa de plictiseala, oricum am înțeles ca îi place de altcineva.
E: Îmi pare rău să aud asta.
B: Nu trebuie, și mie imi place de altcivea...
E: De cine?
B: Face popcorn chiar acum.
E: Ar trebui sa ii spui.
Tr: Am venit. Asa acum povestește!
B: Ei bine...