Îl vreau pe el

Capitolul 2.

Ies din casă și o sun pe Mădă.

• CONVORBIRE TELEFONICĂ •

- Alo ?

- Alo ? Mădă ?

- Chiar ea însuși. Ce dorește suflețelul Monicăi ?

- Voiam să-ți spun să ne întâlnim la cafeneaua de la două străzi de tine. Trebuie să-ți spun ceva neapărat.

- Ok, ok.. Nu mă presa că fac urât.

- Știu. Haideee.

- Acum femeiee.

- Pa.

- Pa.

• SFÂRȘITUL CONVORBIRII •

Nu trec nici 5 minute de când ajung la cafenea că Mădă deja ajunse.

- Te ascult. *spune Mădă plictisită*

- Am.. Am întâlnit pe cineva.

- Hazza ? Unde ? Când ? Cum ?

- Nu. Ah, aș vrea eu. Azi am fost cu mama la o veche prietenă de-a ei și acolo.. L-am întâlnit pe EL.

- Care EL ?

- Pe Alex.. E așa sexiii. Are... Nu știu ce are, dar chestia e că e perfect ❤.

- Ăăhm.. Poate faci prostii că te fut.

- Vai. Mă simt flatată. *spun eu cu aere de "divă"*

- Simte-te și proastă.

- Mă simt și așa.

- Bun așe.

Mai stăm de vorbă vreo 15 minute și apoi eu mă îndreptat spre casă. Când ajung acasă parcă e ceva schimbat. A da, o vază cu flori. E singurul lucru normal din casa asta pentru că totul e prea de firmă.. Oricum. Urc scările și intru în camera lui Alex și a mea adică a noastră. Îmi place cum sună " camera noastră". Nu era nimeni în cameră. Îmi las telefonul pe pat și atunci intră Alex din baie doar cu prosopul pe el.

- Oh, bună. *spune Alex zâmbind*

- B-b-bunăă... *spun încercând să mă comport normal* nu puteam să o fac. Era așa sexi. Simțeam că mi se înmoaie picioarele.

- Nu știam că ai venit.

- Păi eu intru în casă ca un ninja.

- .. *zâmbește*

- Alex, nu ai niște haine cu, care să dorm ? Nu am hainele cu mine. Nu știam că voi sta aici.

- Ba da. Stai puțin.

Alex deschide dulapul și caută niște haine. Îmi dă un tricou mai lung, transparent pe care scria "I love sex". Uh, ce citat.

- Ăăhm.. Tricoul ăsta e transparent. Se vede aproape tot prin el.

- Nu e ca și cum s-ar uita cineva la tine. *rânjește Alex cu un zâmbet pervers*

- Dar nu mă simt bine să port așa ceva. Scuze.

Se apropie de mine, eu mergeam în spate până când ajung în perete. El venea tot mai aproape de mine până când un centimetru (cm) ne-a mai despărțit, dar și ăla s-a evaporat.

- Știi, aș putea să te îmbrac eu cu tricoul. *același zâmbet pervers*

-Nu, mersi. *spun asta, iar el încearcă să-mi dea jos tricoul încet*

- Alex, mersi ! Pot să mă dezbrac și singură ! *spun puțin nervoasă*

Iau tricoul cu acel citat "drăguț" și plec în baie să mă schimb. După aproximativ 7 minute ies, iar Alex stătea în pat dând de înțeles că doarme. Mă apropii de el și observ că a vorbit prin mesaje cu cineva. Încerc să citesc, dar parcă acei ochi frumoși se deschid...