Îl vreau pe el

Capitolul 11.

- Stiu ca iti place..

- N-nu... Stii ceva? Pleaca. Nici nu stiu ce cauti in casa asta. Pleaca!

- Dar, Monica...

- Niciun "dar". Pleaca! ACUM. Ia-ti geaca si pleaca.

- Bine.

*****

Dupa ce Luke a plecat, m-am imbracat in pijamaua mea albastra si m-am culcat... Este ora 04:36 si se aud zgomote la casa vecinului.. Luke. Ma uit pe geam si observ o fata bruneta, cu o fusta minuscula si o bluza la fel de minuscula care iesea din casa lui Luke. Era ravasita... Probabil de la atata.. In fine. Ma pun din nou in pat si incerc sa adorm.

*****

Este ora 9:06. Ma trezesc dimineata asa obosita pentru ca de abia am putut dormi aseara.. M-am gandit la Luke si la fata aia care a iesit. Pur si simplu nu il inteleg... A vrut sa ma sarute, dar a iesit o fata din casa lui. Si pun pariu ca i-a placut cum i-a tras-o. Sunt intrerupta din ganduri de Bogdan care intra in camera cu o tava de mancare. 

- Buna dimineata, iubito.

- Buna dimineata, Bogdan.

- Ti-am adus sa mananci.

- Mersi mult. *spun si ii dau un pupic pe obraz*

- Am vorbit cu parintii mei despre cina.

- Si? *spun cu gura plina, iar Bogdan zambeste*

- Esti asa amuzanta..

- Oh, scuze. Spune ce ai vorbit cu parintii tai.

- Au spus ca vor venii. Sunt bucurosi sa te cunoasca, dar.. esti sigura ca vrei sa vina si noul vecin?

- Luke? Da.. *tusesc* E nou in oras.

- Da, dar parintii mei nu sunt din orasul asta si nu trebuie sa ii cunoasca.

- Bogdan..

- Mbine... Eu merg sa cumpar alimentele necesare pentru cina.

- Bine, iubitule. 

- Te iubesc mai mult pe zi ce trece. *spune si vrea sa ma sarute pe buze*

- Da... Si eu.

Bogdan pleaca si eu imi termin micul-dejun. Ma imbrac si dau de o poza a lui Alex. Imi e dor de el. Mai are cateva luni si iese din inchisoare. As vrea sa-l vizitez, dar nu o sa ma priveasca in ochi. E dezamagit.. Dezamagit ca am facut asta. Dar asta e, il voi vizita pana sa ajunga Bogdan acasa.

*****

Din perspectiva lui Alex *

Vocea gardianului ma trezeste si imi spune ca a venit cineva sa ma viziteze. Oare cine a venit din nou? Merg plictisit pe holurile puscariei, iar ochii mei se luminara cand am vazut-o pe Monica.

- Buna, Alex..

- Ce vrei? *spun indiferent*

- Am venit sa te vizitez.

- Asta vad si eu.

- Te iubesc.

- Inceteaza din a mai spune prostii.

- Nu sunt prostii, Alex. Te iubesc, intelege! Mereu te-am iubit si te voi iubi. Baga asta la cap pentru ca o s-o auzi mereu.

- Taci! Mereu ai spus prostii. Esti doar o usuratica mica.

Din perspectiva Monicai *

- Nu spune asta. *vocea mea e sparta si simt cum lacrimile mi se aduna in coltul ochiilor*

- De ce nu? De ce sa nu o spun?

- Pentru ca nu e asa!

- Monica, eu iti spun mereu adevarul.. Si il voi spune si acum.... Te iubesc.

- Atunci de ce spui ca sunt... *incep sa ma inec in propriile mele lacrimi*

Gardianul: - Vizita s-a terminat!

- Alex, te iubesc.. Intelege!

Din perspectiva lui Alex *

O iubesc, dar m-a tradat. M-a dezamagit. Imi pare rau, dar.. e o usuratica.

Din perspectiva Monicai *

Nu pot sa cred ca m-a facut usuratica. Eu chiar il iubesc, dar el nu vede asta. Oricum, pana nu va redevenii al meu, nu ma dau batuta...

---------------