Alegerea reginei

Capitolul 7

Ma trezesc buimaca, privind in jur. Umarul ma doare ingrozitor, insa momentul in care realizez ca sunt intr-o camera din palat si mai rau, intr-un pat din palat ma nelinisteste profund. Imi indrept privirea inspre geam, sperand ca toata scena cu printul Ares a fost un vis, insa umarul meu doar imi confirma crunta realitate: printul Ares putea sa ma omoare, si totusi, nu a facut-o. Stai, oare cat timp am fost inconstienta? In ce camera sunt? Cine m-a adus aici? Am atatea intrebari.

Deodata, usa camerei se deschide, pe ea intrand printul Apollo ingrijorat.

- Esti bine?

- Cine m-a adus aici? intreb eu, privindu-l perplex in ochi.

- Eu, spune el calm. Esti in mare pericol, fratele meu mai mare vrea sa te omoare.

Il fixez cu o privire socata, neintelegand exact de unde stie el toate detaliile. Mi-a dezvaluit printul Ares secretul? Printul Apollo stie ca sunt o femeie?

- De cat timp sunt aici?

- De doua zile, insa toata lumea stie ca esti aici din cauza lui Ares, motiv pentru care s-a amanat plecarea lui. Urmeaza o conferinta cu ministrii.

- De ce? Nu e ca si cum sunt atat de important...

- Nu e vorba neaparat despre tine, e vorba ca el nu are voie sa manuiasca sabia, mai ales in palat.

Ce legi stupide aplicate doar pentru el. E evident ca acum se intampla ceva, dar de ce toata lumea stie ca printul Ares e dupa mine?

- Eu ce treaba am in toata tarasenia asta?

- Arty, ti-a spus Ares ceva de l-ai facut sa-si iasa asa din pepeni?

Imi iau privirea de la Apollo, incercand sa imi amintesc tot cadrul. Ares stie ca sunt o femeie, a incercat sa ma omoare, stie ca stiu ca pune ceva la cale cu Capitanul Garzilor, are toate motivele sa ma omoare.

- El ar trebui sa spuna ceva pentru ca tot el sa-si iasa din pepeni?

Faptul ca vorbesc atat de informal il face pe Apollo sa tresare un pic, insa isi revine rapid, semn ca nu e prea afectat de asta. Isi musca buza inferioara, parand ca isi aduce aminte de niste evenimente din trecut, lucru care ma face pe mine sa cad pe ganduri la randul meu. Oare am declansat o situatie similara cu una care deja s-a intamplat? Cu una din trecut?

- Vei afla mai tarziu situatia, acum ar trebui sa-ti verifice cineva rana. Pot?

Il vad ca isi apropie mana de umarul meu, insa teama ca s-ar uita la rana mea activeaza in mine alte simturi: ar putea vedea ca sunt femeie. Ii prind mana in aer, uitandu-ma fix la el in ochi, ochi plini de uimire la gestul meu.

- Ma descurc, Alteta!

Ma priveste socat, neavand nicio reactie. Durerea din umarul meu e prezenta si destul de acerba, insa prefer sa o ignor momentan. Nu stiu exact cum sa scap din acest impas, nu stiu care ar putea fi reactia ulterioara a printului, nu stiu la ce sa ma astept de la el. Nu-l cunosc suficient.

- Chiar credeam ca prietenii se ajuta intre ei, nu esti tu prietenul meu?

Privirea lui denota dezamagire in momentul asta. Isi retrage mana, privindu-ma in continuare cu aceeasi privire dezamagita, neluandu-si deloc privirea de la mine.

- Voi chema doctorul regal.

Nu apuc sa il intreb de unde pana unde a ajuns la medicul regal, ca el iese din camera. Doctorul regal? De ce ma bucur de tratament special? Bun, s-ar presupune ca sunt prietena sau ma rog, prietenul printului, insa de ce ma bucur de tratament special? Sunt aici de trei zile si deja am dat o in bara la capitolul "nu iesi in evidenta". Ce e cu mine oare? Deja am cunoscut toti trei printii ceea ce nu e deloc un lucru bun, pentru ca de cunostiinta cu printul Ares ma puteam lipsi. Sunt dezamagita de mine. Sunt de atat de putin timp aici si deja ma dezamagesc eu pe mine. Tocmai zac intr-un pat de palat si sufar de o taiere ingrozitoare de sabie. Dubla taiere chiar. Doamne, eu doar acum realizez de ce sunt aici. Idiotul ala de print nu doar ca m-a taiat cu sabia, dar a si creat un scandal de toata pomina in palat. Sau oare asta a intentionat?