Legați De Contract

4-Șerpi și băutură

Îi ofer mâna și,urmată de șoaptele de adorație ale tuturor,ies din salonul lui Pam. Mă arunc în spatele limuzinei, în timp ce șoferul tine ușa, lăsându-i pe Jay și Eric afară. Îmi pare că discută ceva,apoi Jay îmi face semn cu mâna și pleacă.

Hm? Despre ce e vorba?

Eric alunecă în cele din urmă lângă mine, închizând ușa în urma lui.

- Jay nu vine cu noi?
- Nu. A spus că mai are de participat la o petrecere și vrea o apariție spectaculoasă când nimeni nu se așteaptă.
- Serios?
- Ce pot să spun? Îi place să își facă intrarea.
- Pot înțelege de ce. E o femeie care te uimește. Ar trebui să se de-a mare!

Eric aruncă o privire peste ținuta mea și o urmă de zâmbet îi alunecă pe buze,înainte de a-mi da un semn satisfăcător din cap.

- Mă bucur să văd că ați îndeplinit cererea mea. Nu doar atât,dar ați acordat atenție și culorilor pe care le-am menționat.

Urăsc când îmi vorbește la persoana a treia.

- Ești o fată bună.

Își pune mâna pe genunchiul meu gol, arătând obraznic prin crăpătura rochiei mele. Inima îmi sare în gât.

Păstrează-ți calmul,Rebecca.

Îmi place lauda,chiar am bifat-o ca fiind o slăbiciune de-a mea în contract, dar nu-l fac să se simtă ca și cum ar fi primit-o imediat.

- Ei bine...
- Ce coincidență,nu-i așa?mă ia peste picior. Nu m-aș înșela că și porți o linjerie intimă neagră.

Dar, da, port o pereche de bikini negri din cauza lui.

- Deasemenea o coincidență, i-o trântesc repede.
- Hmm. Destul. Trebuie să spun... Eu sunt...

Încet și fără grabă,își plimbă mâna pe coapsa mea,iar respirația mi se accelerează. Degetele lui sunt atât de netede... Vreau doar să-mi smulgă rochia și să înceapă să mă atingă peste tot. Eric pare că gândește la fel,căci nu se poate opri din a se uită la mine.

- Negru vă stă bine, domnișoară Floris...

Claxonează! Honk! Claxonul brusc al mașinii din spatele nostru ne sperie pe amândoi,făcându-l pe Eric să-și retragă mâna înapoi.

- Afurisitele de ambuteiaje,mârâie.
- Da,acest oraș nu pare să doarmă niciodată,dar nici nu pare să se miște.

Momentul se pierde și Eric oftează.

- Cred că ar trebui să ne concentrăm pe seara asta.
- Corect,evenimentul. Ce ai pentru mine?
- Este o combinație de cină,dans și socializare. Ultima parte e cea mai importantă. Îți aduci aminte lista cu numele care pe care ți-am dat-o?

Repet rapid ce am învățat despre vizitatori și cum să acționez cel mai bine în preajma lor.

- În regulă. Și, în sfârșit, ultimul și cel mai important,Stevenson, directorul general al Niesch.
- Da.
- Oh,vei începe din clipa în care îl vei întâlni.
- Ești sigur?
- Da. Te cunosc pe tine și îl cunosc pe el. E un sac de rahat de vacă.

Oare mă cunoaște? Nu prea cred.

- E tipul de om care te face să urăști umanitatea. Probabil că ar încerca să te atragă de partea lui,Rebecca,așa că ai grijă. Stevenson nu se va opri la nimic.

Pare atât de serios încât nu pot să mă abțin să nu-l tachinez. Înclin capul spre el, înfășurând-mi o buclă în jurul degetului.

- Ești gelos că ți-ar putea fura cel mai bun PA?