Prea frumos sa fie adevarat...

Capitolul 4 -Escapada

    A doua zi urma sa fie perfecta.Era destul de dimineata.Razele soarelui au patruns prin ferestra mea si imi aminteau ca trebuia sa ma trezesc.Am deschis ochii.Eram tare somnoroasa.Ma ridic din pat si aproape ca tip…Era acolo.Ma astepta. Ma privea indelung...

- Scuza-ma ca sunt nepoliticoasa dar ...Ce naiba cauti aici?(Cred ca azi Ian arata mai mult a Damon decat a Ian ).

- Am vrut sa te trezesc mai devreme dar dormeai prea frumos si  am preferat sa astept...

- Ok,am zis eu cu putina sfiala in glas,

    M-am dus la baie.L-am lasat acolo,sa ma astepte insa,cand am deschis dulapul am vazut rochia neagra care stralucea in bataia razelor de soare.L-am inchis repede.Bine ca aveam ceva ramas in geamantan.Am luat de acolo ce am avut nevoie si am intrat in baie.

Melody credea ca a a scapat de problema insa nu era asa.Ian zarise ceva si in plus,dulapul ramasese intredeschis.Ian s-a apropiatA deschis dulapul si a rams inmarmurit….Rochia era aceeasi cu cea a fetei care fugise noaptea trecuta de la petrecere.Era imposibil sa fie ea…Ian a inchis cat mai repede dulapul..Tocmai in acel moment a iesit Melody.Era imbraca intr-un tricou ,blugi si balerini.Tinuta ii punea in evidenta corpul suplu .

- Deci, mergem?

-Sigur.

Totul era perfect.El era perfect.Eram putin emotionata..\

- Si…Unde mergem?

- E o surpriza.

- Ok…Banuiesc ca va fi ceva neobisnuit din moment ce ne indepartam de oras.

- Da…Va fi ceva neobisnuit.

   Acum eram nerabdatoare.Dupa un drum lung,am oprit…Era superb.Arata ca o casuta dar era foarte frumoasa,destul de veche si cu sute de flori imprejurul ei.Parea ca din basme.

- Wow!Ce e locul asta?

- E unul din locurile mele preferate.De obicei vin aici cand am nevoie de liniste...

- Cu Nina,banuiesc...(de ce naiba am spus asta ?)

-Nu...Sincer sa fiu esti prima persoana pe care am adus-o aici...

I-am zambit…Era prea frumos ca sa fie adevarat.

- Si ce o sa facem?

- Mai intai o sa iti spun o poveste legata de locul asta.

- Serios ?

- Da ...

 Ne-am asezat pe iarba.Era o vreme superba.Soarele stralucea.Cantecul pasarelelor rasuna in mintea mea.Era cu adevarat un vis.

- Se spune ca aici locuia o data o fata incredibil de frumoasa ,dar saraca…Toata lumea o admira,nu numai pentru fizicul sau cat si pentru sufletul ei.Intr-o zi,un om de vita nobila angajat-o ca servitoare la palat.El avea un fiu.Cei doi s-au indragostit la prima vedere.El chiar avea de gand sa isi petreaca restul vietii alaturi de ea.Au inceput sa se intalneasca pe furis,in fiecare seara in acest loc,pana cand cineva i-a spus regelui intrega poveste.A fost atat suparat incat s-a a hotarat sa le dea o lectie.I-a despartit pentru totdeauna.Pe ea a exilat-o si ultimul loc in care s-au vazut a fost acesta…

- Ce trist…Dar de unde stii asta?

-Hmm...E secret.

  Apoi s-a ridicat si s-a indreaptat catre masina.S-a intors rapid cu toate cele necesare unui picnic.