Prea frumos sa fie adevarat...

Capitolul 5- Complicatii

     Dimineata m-am trezit cu o durere de cap ingrozitoare.Dupa ce mi-am facut rutina de dimineata am coborat la parter unde l-am gasit preparand ceva foarte delicios.Chiar se pricepea.
  - Neata!Cum ai dormit ?

  - Chiar foarte bine,insa ma simt putin rau.Ai o aspirina?

  - Sigur...Dar mai intai cred ca ar fi mai bine sa mananci ceva.

  Masa a fost de-a dreptul delicioasa.

 - Sigur nu vrei sa vezi un doctor? Pari destul de palida.

 - Nu...Ma simt chiar mai bine.Deci, ce facem azi?

 - Defapt,azi trebuie sa ies cu Nina.I-am promis saptamana trecuta si...

 - O…Pai..Distractie placuta.

 - Defapt ma gandeam la ceva special…Chiar aici.

 - Aici?!

 - Da.,stiu ca suna cam neobisnuit dar vreau sa o surprind si nu prea stiu cum... Intelegi?

  Ma simteam jalnic…Mult prea jalnic…Oare de ce?

 - Pai...Hmm...As avea o idee.Ati putea  lua cina la lumina lumanarilor si ca atmosfera sa fie si mai romantica ai putea sa pui petale de trandafiri peste tot.

 - Nu-i o idee rea.

   Am inceput sa facem multe planuri legate de acest subiect.In continuare ma simteam ciudat de nefericita dar nu ii aratam asta…Cel putin incercam…
Totul a fost gata la un moment dat…Peste cateva ore trebuia sa apara Nina..Eu eram putin obosita deoarece alergasem toata ziua sa il ajut pe Ian cu pregatirile…Doar era aniversarea lor.

  - Ai obosit ?

  - Cam da…Deci…Totul se pare ca e gata..

  - Da.Melody…Trebuie sa iti spun ceva...

  - Te ascult.

  - Legat de ce s-a intamplat ieri seara…Eu..Aa…Imi pare rau daca te-am facut sa te simti prost…Nu trebuia sa te sarut desi am facut-o…

  - Cumva incerci sa imi spui ca a fost o greseala ceea ce ai facut ?

  - Da…Oarecum.Problema este...

  - Care e problema?

  - Eu si Nina…

  - Tu si Nina sunteti un cuplu, am priceput…Nu vreau sa intervin intre voi. Incep sa cred ca a fost o greseala ca am ramas aici…

Zicand asta am urcat la etaj…Ma indragostisem de el,dar totul era asa brusc.Mult prea brusc.

  - Melody stai!

  - Ce e ?!

  Cred ca aveam lacrimi in ochi…
  Nu mi-a mai spus nimic.M-a sarutat lung.De abia mai respiram si gafaiam amandoi.Nu puteam sa ma opresc.Apoi am auzit soneria ..

- Du-te,a fost ultimul lucru pe care l-am spus.

   Apoi am intrat la mine in camera si am incuiat-o.Nu trebuia sa ma vada .Ma simteam ca o fugara ce trebuia ascunsa.Nu puteam schimba asta...M-am asezat pe pat si am incercat sa ma gandesc la tot ce se intampla.Oare era normal?Oare si el ma placea…Dar era prea repede…Mult prea repede si eram confuza.Insa cred ca incepeam sa il plac din ce in ce mai mult…Nu imi mai pasa ca era acolo, cu iubita lui.Desi ma simteam prost…Foarte prost pentru Nina.Trebuia sa plec curand.Stiam asta.De aceea am inchis ochii…Si usor usor,lacrimi fierbinti curgeau pe obrazul meu…Trebuia sa ma obisnuiesc cu asta...Trebuia sa ma fi gandit inainte la tot.