În umbrele serii, pașii mei rătăcesc,
Căutând amintiri ce-n suflet se-mpletesc.
În taina nopții, visuri se destramă,
Dragostea pierdută, a inimii o cheamă.
Ochi plânși de dor, lacrimi ce-au curs,
Șoaptele iubirii, în ecouri s-au dus.
În tăcerea rece, inima-mi suspină,
Fără tine, viața e doar o ruină.
În amintiri albastre, caut chipul tău,
Dar găsesc doar umbre, ecoul unui rău.
Buzele-mi sunt mute, strigătul e surd,
În oceanul tristeții, plutesc fără un cârm.
Brațele-ți strângeau lumea mea de vis,
Acum doar goliciunea, un veșnic abis.
Fără tine, clipa pare-un an pustiu,
Inima-i rănită, dorul e târziu.
Și de va fi să treacă timpul fără rost,
În adâncul sufletului, tu vei fi un cost.
Un dor nemărginit, un vis destrămat,
Iubirea ce-a fost, mereu de neuitat.
CITEȘTI
Ecourile Sufletului
PoesieEcourile Sufletului este o călătorie poetică prin labirintul emoțiilor umane, unde iubirea și societatea se întâlnesc într-o dansă subtilă a versurilor. Fiecare poem este o oglindă a trăirilor interioare, reflectând pasiunea, suferința, dar și spera...
