- Un pahar de vin roșu este o simfonie vizuală și olfactivă, o operă de artă într-o formă lichidă.
- Vorbește vinul pentru tine, Shiro.
Shiro râsese scurt și trist privind sticla elegantă a paharului, subțire și delicată, ce se deschide spre o cupă largă, menită să elibereze aroma bogată a vinului. Lichidul din interior este de un rubiniu profund, cu reflexii sângerii care dansează la lumina difuză a clubului lui Alex.
Rotește ușor paharul, iar vinul își dezvăluie vâscozitatea, lăsând lacrimi delicate să alunece pe pereții de sticlă, prevestind complexitatea gustului ce urmează să fie savurat. Apropiind paharul de nas, el este întâmpinat de un buchet aromatic ce evocă note de fructe de pădure coapte, cireșe negre, prune și o sugestie subtilă de condimente dulci și lemn de stejar. Fiecare inhalare este o invitație la explorare, promițând o experiență senzorială bogată și nuanțată.
La prima înghițitură, vinul mângâie cerul gurii lui cu o textură catifelată, dezvăluindu-și treptat straturile de arome: dulceața fructelor de vară, amestecată cu aciditatea revigorantă și taninii fini ce conferă structură și persistență. Postgustul este lung și plăcut, lăsând în urmă o amintire de vanilie și ciocolată neagră.
- Saint ce mai face?
Alex ridică scurt din umeri în sens că nu știe nimic și se uită undeva în depărtare, făcând dintr-o dată cu mâna, zâmbind în colțul gurii.
Un bărbat înalt și brunet se așeză lângă el, ușor trist și cu o față mahmură. Bărbatul face semn unui ospătar și îi spune să îi aducă o sticlă de coniac. Acesta își fixă privirea spre Shiro și întinde mâna spre el curios de albiciunea pielii lui.
- Luca, încântat.
- Shiro, de asemenea.
Acesta lăsase paharul de vin pe măsuța din față și îi strânse mâna ușor, privind apoi ușor nedumerit spre Alex, întrucât nu îl mai văzuse niciodată pe acest om.
- Luca e prietenul meu din copilărie.
Shiro începuse deja să îl analizeze subtil pe bărbatul din fața sa. Observă tatuajele de pe pielea sa, dar și cearcănele de sub ochii lui, părând ușor obosit, de parcă ceva îl măcina ori poate gândul la cineva îi aducea suferință. Bărbia lui ușor ascuțită și ochii săi negri îi stârniseră lui Shiro un sentiment ciudat în stomac. Era atrăgător, însă ceva nu era în regulă cu acest om.
Brunetul înghițise în sec și îl privi pe Luca cum dăduse deja pe gât jumătate din coniacul din sticlă. Îl privi ușor derutat pe Alex și îi făcuse semn cu mâna să îl oprească. Alex îi făcuse semn să se uite pe telefon în mesaje.
"Suferă din dragoste Shiro. Tu ar trebui să îl înțelegi"
- Tu ar trebui să îl înțelegi..
Șoptește pentru el, însă amintirile din ultimele luni începuseră să îi apară în fața ochilor. Ceva din sufletul său a plecat împreună cu Saint în acea zi. Uitase de faptul că în clubul lui Alex se întâmplase o crimă și de faptul că el trebuia să fie în locul acelui tip. Uitase de faptul că era să fie prăjit în propria casă. Uitase să aibă grijă de el. Acum își mai revenise puțin. Începuse să poarte iar cămășile lui din mătase și să iasă din camera sa sumbră. Totuși, încercase să îl mai contacteze pe Saint, însă mereu același timbru al vocii îi spunea robotizat "Acest număr este invalid".
Shiro oftase scurt și se ridică brusc, ieșind din club pentru a fuma o țigară. Se sprijină cu spatele de zidul rece al clădirii și deschide telefonul, apăsând pe aplicația Instagram. Intră la Alex pe profil și începuse să caute prin urmăritori. Apoi căută succint "Luca" și apăsase pe singurul profil care îi apăruse. Începuse să îi inspecteze profilul, observând ce zâmbet frumos avea când era lângă persona iubită.
