Capitolul Special 1🔥

155 7 2
                                    

Prima noapte după ani.

Când Hin tocmai se întorsese în conacul nu tocmai nou construit al familiei Metthanan, primul lucru pe care l-a făcut a fost să-și vadă mama și tatăl care, privindu-l, l-au îmbrățișat și plângea nemângâiat, căci era dispărut de mult timp și nu știau nimic despre el, până la punctul în care amândoi credeau că fiul lor a murit, așa că Hin le-a făcut o plecăciune și și-a cerut scuze că nu i-a contactat nici măcar o dată de când a plecat, dar totuși a trebuit să asculte mustrarea lor și toată lumea a vărsat lacrimi. După aceea a mers să-l vadă pe Kuhn Try cu ochii roșii și umflați, care i-a zâmbit și i-a spus:

-Bine ai venit acasă, fiul meu.

Kuhn este cineva care știe totul, este chiar cineva căruia nu-i pasă că fiul lui cel mare l-a ales în locul oricărei alte femei, această idee îl face pe Hin și mai recunoscător și, prin urmare, promite să se întoarcă la muncă pentru a compensa cât mai mult posibil pentru timpul ce-i mai rămăsese.

-Doar să fii lângă el este suficient. Atât i-a spus Khun Try lui Hin.

După aceea, s-a dus prin loc să-i întâmpine pe toți muncitorii, la care a auzit vocea tachinatoare a lui Rassa spunând încet că, din moment ce nu mai avea unde să meargă, s-a întors, dar apoi a trebuit să-și țină gura când Tul a spus că el însuşi îl rugase să se întoarcă.

Hin și-a dat seama atunci că șeful lui era proprietarul casei.

Nu doar Rassa respectă și se supune ordinelor lui Kuhn Tul, ci toți cei din casă gândesc și se uită la șeful lor în același fel, un om care este foarte important și care este deasupra tuturor celorlalți.

În șase ani s-au schimbat multe, iar Hin își dă seama încă o dată cât a reușit să facă șeful său, atât de mult încât și-a făcut griji că nu are nivelul să țină pasul cu același ritm de lucru ca el.

În doar șase ani, cum a reușit Kuhn Tul acest lucru? S-a gândit tânărul, stând leneș în noua sa cameră din moment ce Tul nu i-a permis lui Hin să doarmă în căsuța, în schimb a ordonat ca camera de lângă camera sa să fie curățată și a precizat tuturor că Hin nu va mai fi doar un muncitor, dar acum ar fi asistentul lui personal, deoarece era un tânăr absolvent în străinătate, iar istoricul său profesional din ultimii șase ani era o garanție.

Așadar, cum poate să locuiască asistentul personal al lui Tul Metthanan într-o cămăruță care nici măcar nu are baie, unde să facă duș!

Hin susține că, pentru că părinții lui sunt încă în aceeași cameră, cum își pot lăsa fiul să trăiască mai bine? Dar ambii părinți sunt de acord cu domnul Tul și amândoi au refuzat să se mute în alt loc spunând că erau obișnuiți cu locul unde dormeau de atâta timp, deși Hin le-a spus că are destule economii pentru a cumpăra o casă, părinții lui au refuzat să se mute oricum. Părinții lui au spus că vor rămâne acolo, să slujească oamenii din acea casă până în ziua în care vor muri, ceea ce era ceva ce el va face la fel.

De acum înainte, el va fi aici, slujindu-și stăpânul inimii până la moarte.

Ideea însăși ar trebui să-l sperie, dar în schimb, Hin zâmbi, clar fericit, în ciuda îngrijorării profunde pe care i-a provocat-o așteptarea înțelegerii cu Kuhn Phupha, dar din moment ce toată săptămâna băiatul a stat la bunica lui, a ținut această îngrijorare în așteptare, din moment ce sunt alte lucruri de care să își facă griji.

-Încă nu dormi?

Șeful a intrat în cameră în pijama, privindu-l cu ochi nesiguri. Chiar dacă Khun Tul a fost încrezător toată viața,

-Nu, încă nu mi-e somn, a spus Hin zâmbind. Dar a găsit tonul lui ciudat de nervos. Poate pentru că știa că persoana din camera alăturată va intra în camera lui cu orice scop.

- Khun Tul, ai de gând să dormi în această cameră?

-O să dorm în camera în care dormi tu, a spus Tul, apoi s-a apropiat și s-a așezat pe capătul patului, ridicând capul și privindu-l.

-Pot sa o fac?

Acesta este un lucru ciudat. Era ceva ce stăpânul său nu spusese niciodată înainte, dar acum îl spunea de teamă să nu-l piardă, doar pentru asta, simțindu-se ciudat de jenat. Este clar.

-Oricum, Kuhn Tul poate dormi în orice cameră dorește.

-Nu. Trebuie să te întreb. Tul tăcu o clipă înainte de a continua să vorbească cu prudență.
- Nu vreau să te forțez ca înainte.

Cei doi s-au uitat unul la altul, neavând nicio legătură cu acea lungă separare de șase ani. Tul însuși s-a întors pe scenă de teamă că, dacă ceva nu mergea bine, Hin îl va părăsi din nou, iar acest lucru l-a făcut pe Hin să meargă la bărbatul înalt și sa-l împingă ușor pe pat și apoi se întinde cu feța lângă el, Hin luă mâna lui Tul, apoi și-o duse la propria față.

-Kuhn Tul nu m-a forțat niciodată, pentru că am fost mereu dispus să fac asta.

-Chiar dacă te-aș lega? Întrebă Tul simțindu-se vinovat.

-Da, pentru că ți-am spus să o faci cu mine.

- Chiar dacă am folosit jucării sexuale pentru a te chinui?

-Mie... nu-mi pasă de asta. Când Hin a spus asta, i-a evitat privirea.

-Chiar dacă te-a lovit în șold până ai plâns?

-Bine da. Hin a răspuns încet, dar nu s-a putut abține să nu adauge:
-Dar să o faci prea greu este prea dureros.

Tul îl trase imediat pe Hin în îmbrățișarea lui. Apoi s-a înfiorat și a spus cu o voce tremurătoare.

-Îmi pare rău, nu o voi mai face.

Hin i-a acceptat îmbrățișarea absorbind parfumul familiar și căldura pe care o pierduse cu mult timp în urmă și astfel i-a înghețat inima așa că, când acea căldură a fost din nou în fața lui, Hin și-a îmbrățișat stăpânul mult mai strâns și a decis să vorbească din nou.

-Dacă nu e pentru mult timp, este suficient. Tul s-a uitat la el neîncrezător până când a repetat:
- Dacă... Kuhn Tul vrea să joace din greu pentru a fi satisfacut din când în când, pot să accept.

Nu este că Hin a devenit mai îndrăzneț, pur și simplu nu vrea să se mai ascundă.

Hin știe că fiecare minut cu el este valoros, așa că nu vrea să piardă nimic din el, iar dacă îi spune lui Kuhn Tul ce simte îl face mai atent, atunci Hin ar dori să-l anunțe.

-Tu, ai grijă ce spui, că dacă îmi faci prea mult plăcere, sunt sigur că o voi face din nou.

-Tocmai de data asta, pentru că dacă mai există un copil, nu voi putea accepta.

Încă o dată, Tul a fost surprins să descopere că iubitul său a fost foarte jignit că s-a culcat cu Wadee, determinându-l pe Tul să-l îmbrățișeze pe Hin.

-Nu, jur că nu este nimeni altcineva în afară de tine. Și jur, în afară de prima dată când am făcut acea greșeală, nu am mai avut niciodată nimic de-a face cu Wadee.

De data aceasta, ochii lui Hin se fac mari, părând incredibil de surprins.

-Deloc? Nu poate fi.

- Într-adevăr! Tul vorbi pe un ton ferm.

-Deci... Hin s-a uitat la partea inferioară a corpului lui Tul, deoarece era un bărbat care susținuse emoțiile lui Tul de mult timp, prin urmare, îl cunoștea foarte bine. Știe că acest om are mare nevoie și dacă în ultimii șase ani Khun Tul nu i-a făcut niciodată nimic lui Kuhn Wadee, atunci unde a exploatat acele emoții? Locul în care i-au căzut ochii când a întrebat aceea îl făcu pe Tul să zâmbească.

-Asta e tot. Tul ridică pumnul.

-Dar...

-Nu. Nu trebuie să spui nimic. Nici măcar nu pot atinge pe nimeni altcineva. Doar închizând ochii când ți-am văzut lacrimile crezi că am avut o zi liniștită după ziua în care te-am înșelat? Tul nu a ezitat să spună asta, pentru că de fiecare dată când o atingea pe Wadee mintea lui se împotrivi nebunește. Cu cât își amintea mai mult de lacrimile lui Hin în ziua în care el a descoperit că Wande purta copilul lui în burtă.

-Și tu? a întrebat Tul în ciuda faptului că era teribil de speriat de răspuns, dar totuși a vrut să știe.

O scurtă tăcere l-a făcut pe Hin să se îngrijoreze mai mult de răspunsul lui Hin dacă era cu altcineva, dar...

-Iată-l. Hin și-a ridicat mâna dreaptă pentru a o arăta în același mod ca și Tul.

Tul se uită la Hin. Hin aruncă o privire către Tul, iar apoi râsul lui răsună în camera mare.

-Vino aici. Îmi trag răsuflarea. Tul a urcat pe corpul iubitului său, cu două mâini sprijinite lângă capul lui Hin, cu ochii mari.
Când Hin întoarce capul pentru a pune un sărut pe încheietura lui.

-Khun Tul.

De îndată ce perechea de ochi negri a făcut contact vizual, dorința, care părea să fi dispărut cu mult timp în urmă, a revenit. Încă o dată, au simțit că, pur și simplu, uitându-se unul în ochii celuilalt, buzele lor s-ar putea mișca împreună, știind că, deși s-ar putea simți stânjeniți și nehotărâți la început, acel interval de șase ani va dispărea.

Și așa a fost. De îndată ce Tul și-a pus mâinile pe obrajii lui Hin, Hin i-a îmbrățișat strâns gâtul șefului său, fiecare parte trăgând de gura celeilalte, până când zgomotul săruturilor s-a răspândit prin cameră. Mâinile lui mari au alunecat în jos pentru a le mângâia trupurile prin țesătură. Apoi s-au schimbat pentru a scăpa de hainele care le acoperă trupurile.

Tul se ridică și își scoase cămașa când Hin întinse mâna să-și tragă cămașa înapoi peste cap.

Toate acestea s-au făcut repede dar într-un ritm familiar până când Hin și Tul, sunt într-o stare de nuditate completă, s-au sărutat cu ușurință din nou, mai ales Tul, sugând gura lui Hin până aproape că îl doare și băgându-i limba în cavitate, explorând-o lacom și transformând dulceața într-o căldură intensă în timp ce picioarele lui Hin îl prinseră de șoldurile lui Tul și-i trăgeau corpul frumos mai aproape.

-Hm...

Căldura membrelor lor frecându-se unele de altele, ii inundă generând intense gemete care rezonează necontenit până când Tul îi sărbătorește, adunându-i laolaltă și apoi le mișcă mai repede creând gemete mai puternice tot mai tare.
Hin privindu-și corpul și membrul său foarte aproape de cel al stăpânului său, o explozie de emoție i-a pătruns în corp și și-a spus că și-a pierdut la infinit acele senzații care aproape dispăruseră din el.

-Kuhn Tul îl vei pune înăuntru? i-a șoptit Hin  ceea ce Tul s-a aplecat sa-l privească, cu ochii strălucitori de dorință, dar...

-De cat timp ai stat fără?

-Nu am făcut nimic.

Dacă nu ar fi bărbatul din fața lui, Hin n-ar fi avut nici cea mai mică dorință să-și bage degetele în gaură pentru a se elibera, iar asta îl făcu pe Tul să scuture încet din cap, strângând puternic de coapsa lui Hin. Două bucăți de carne s-a frecat una de alta până când a auzit un geamăt puternic, apoi a spus răgușit:

-Nu, nu am putut suporta. Doar să te pot ține în brațe este suficient pentru mine. Tul îl privește în ochi dezvăluind câtă dragoste simte pentru Hin și consecutiv răspunsului său nu face altceva decât să se frece pe afară pentru că își amintește ziua în care au făcut asta pentru prima dată, gândindu-se la câtă durere i-ar fi provocat.

A nu face nimic mai mult de șase ani este ca și cum ai începe de la capăt, dar fiind din nou împreună, este gata să o iau de la capăt dacă are această persoană în brațe.

-Khun Tul...

Această schimbare este doar un semn că Tul a ales să-l păstreze mai degrabă decât să-l facă, făcându-l pe Hin să îmbrățișeze cealaltă persoană mai strâns și să-și miște șoldurile în ritm, cu mâinile lui Tul alunecând înăuntru pentru a apuca ambele membre, le strânge împreună și își freacă capetele atât de tare încât gemetele răsună.

-Îți place așa, Hin?

-Da... Khun Tul, mai repede, mai repede...

În ciuda faptului că nu a făcut sex timp de șase ani, dar toată lumea știe ce să facă pentru a se simți bine. Săruturile fierbinți sunt împletite din nou și din nou, cu fluidele care picură din penisurile lor. Atunci Hin se uită la persoana de deasupra lui, iar bărbatul înalt se străduiește mai mult în timp ce privește fața înroșită a bărbatului de sub el. O imagine pe care Tul vrea să o graveze pe inimă.

Dar frecarea crescută îl făcu pe Tul să prindă șoldurile iubitului său pentru a le ține mai ferm, strângându-se unul de celălalt, simțind nevoia să culmineze dorințele care nu fuseseră eliberate de mult timp. Sub forma unui mic fior din partea lui Hin, Tul își dă seama că este pe cale să sosească.

-Vino aici!

Tul apucă de gâtul lui Hin pentru a-i acoperi buzele, apoi continuă să-i strângă șoldurile iubitului său în timp ce îl privea pe Hin deschizând ochii pentru a-și răsuci brusc trupul și  îmbrățișează strâns gâtul lui Tul.

Nu după mult timp, Hin s-a eliberat și Tul s-a mișcat să-și tragă iubitul sub el, strângând fluidele lăptoase peste corp.

În timp ce se uita la fața lui îmbujorată și la ochii sticloși strălucind de emoție frenetică, apoi alunecă repede peste el.

Tul respira greu și și-a despărțit puțin partea superioară a corpului pentru a-l expune pe el și pe cel al lui Hin și să se uite la lichidele lor amestecate și apoi s-a întins lângă Hin care încă încerca să-și ajusteze respirația.

-Epuizat!

-Kuhn Tul, ți-am făcut atâta mizerie pe corp...

-Nu e mare lucru. Doar că... mi-a fost atât de dor de tine încât am crezut că o să mor. Lui Tul nu-i pasă că lichidele de spermă  care i-au pătat corpul, el vrea doar să-și îmbrățișeze iubitul. A spune cât de mult i-a fost dor de el nu este suficient, nu numai că i-a fost dor de el în pat, ci de atingerea lui, de zâmbetul lui, chiar și de mirosul corpului său care era atât de reconfortant.

-Si tu mi-ai lipsit, spuse Hin zâmbind în timp ce se hotărî să se ghemuiască în îmbrățișarea lui.

Deși în trecut, implicându-te astfel cu șeful tău, probabil l-ai considera un act aproape sinucigaș, dar acum, vrea doar să-l îmbrățișeze strâns pentru că i-a fost atât de dor de el.

Cei doi au lăsat tăcerea să se întindă pentru o clipă. Apoi Hin a întrebat încet:

-Kuhn Phupha, crezi că o să mă placă sau nu? 

Plimbarea prin conac pentru a-i saluta pe muncitori i-a făcut cunoștință cu numele băiatului care era identic cu tatăl său, cu excepția ochilor pe care îi moștenise de la mama sa.

-Te va iubi la fel de mult ca tatăl lui. Nu doar atât ...
Așa că Tul a întrebat zâmbind.

-Ai vrea să știi de ce l-am numit Phupha?

Hin se uită la el neîncrezător. Dar, așa cum voia să-i spună Tul, dădu ușor din cap. Și de data aceasta, Tul a spus această propoziție complet.

-Phupha este cea mai puternică dragoste pe care o dau unui bărbat pe nume Gorhin, da. Ascultătorul a rămas uluit înainte de a izbucni în lacrimi.

-Te iubesc. Și Tul nu poate decât să răspundă...

-Te iubesc. Asta pentru mine este suficient.

Deci în seara asta nu există coșmaruri. Nu a fost o surpriză să mă trezesc în miezul nopții și să constat că partea opusă a patului nu era scutită de căldura persoanei de care îi lipsise atât de mult și nu avea să mai fie durere în zori, pentru că în noaptea asta, doi dintre ei sunt împreună.

Acestea sunt gândurile a doi bărbați care plâng de mulți ani, dar în seara asta zâmbesc în timp ce mâinile lor se strâng de parcă nimeni nu s-ar gândi vreodată la a trece peste. În seara asta vor fi doar vise bune.

Iubire chinuită🫀Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum