Încredere fără urmă

Capitol I : Ecouri din Întuneric

În Aetheria, în cartierul Elirion, aerul era răcoros, aducând un vibe fresh ce anunța schimbarea discretă a anotimpului. Frunzele copacilor începeau să-și piardă verdele vibrant, adoptând nuanțe calde de galben auriu și roșu cărămiziu. Pe cer, soarele de octombrie, mai blând și mai scăzut acum, se strecura printre crengile subțiri, creând jocuri subtile de umbre și lumini pe pământul acoperit cu frunze uscate.

Era o seară de joi, iar liniștea cartierului era întreruptă doar de foșnetul ușor al frunzelor și de câțiva pași grăbiți pe aleile pietruite. În aer plutea o adiere răcoroasă, amintind locuitorilor că vara se retrăsese definitiv, iar iarna bătea la ușă. Lumina difuză a felinarelor începea să se aprindă, reflectându-se în bălțile rămase de la ploaia din ziua precedentă. Atmosfera avea un farmec aparte, căci casele din Elirion erau decorate cu dovleci și coronițe din frunze uscate. În grădini, ultimele flori de vară încă rezistau, în timp ce tufele de crizanteme colorate își făceau apariția triumfătoare. Oamenii, îmbrăcați în pulovere și jachete subțiri, se grăbeau către diverse destinații, bucurându-se de prezența unui octombrie melancolic.

Pe măsură ce treceai prin cartier, simțeai că fiecare colț al cartierului prindea viață în ritmul toamnei. Fiecare fereastră, fiecare grădină, fiecare alee părea să își spună propria poveste, creând o atmosferă urbană, dar totuși magică. În mijlocul acestei atmosfere, o casă cu un vibe gotic, atrăgea toate privirile.. Lumina caldă din ferestrele mari se reflecta pe aleea umedă, dând un aer cozy și misterios. Decorațiunile de toamnă, precum ghirlandele de flori uscate și plantele, adăugau un farmec special acestui loc.

Aici locuiește Elena Nyx, o fată de 21 de ani cu un farmec irezistibil. Părul ei negru și lung, care strălucește sub soare ca o mare întunecată, cade în valuri moi pe umerii săi. Tenul, de culoarea nisipului cu subtonuri neutre, adaugă o notă de delicatețe, dar și de forță, la personalitatea sa vibrantă. Buzele pline sunt mereu în mișcare, fie că zâmbesc sau vorbesc cu o naturalețe contagioasă, atrăgând imediat atenția celor din jur. Ochii ei căprui, adânci și expresivi, par să reflecte un amestec de curiozitate și inteligență, luminându-se adesea cu un sclipici jucăuș.

Are un corp zvelt și bine proporționat, care emană o grație naturală. Umerii săi sunt bine definiți, iar brațele lungi și subțiri se mișcă cu eleganță, completându-i mișcările. Talie fină, ușor accentuată, se alungește către șoldurile curbate subtil, conferindu-i o siluetă armonioasă și atrăgătoare. Picioarele sale lungi, cu o musculatură tonifiată, îi dau o prezență impunătoare, dar totodată grațioasă, pe care o poartă cu o siguranță de sine admirabilă.

Studentă la Universitatea de Criminologie din orașul Aetheria (UCA), Elena s-a mutat din orașul ei natal, Mythra, în casa moștenită de la bunica ei, Kallista, care a murit recent. Aveau o conexiune extrem de puternică, iar, deși despărțirea a fost dureroasă, casa din Elirion îi păstrează amintirile și legătura specială cu bunica. Decizia de a se muta aici a fost motivată de dorința ei de a studia la prestigioasa universitate și de a începe un nou capitol în viața ei.

Elena intră în casă, așezând paltonul în cuier și cizmele cu toc în pantofar. Sufrageria se desfășoară înaintea ei într-un stil vintage , cu nuanțe de alb, gri și negru. Pereții sunt de un gri profund, aproape fumuriu, acoperit cu motive complexe și detalii florale baroc, care adaugă textură și profunzime întregii camere, cu podeaua albă de marmură. Luminile cu abajururi din cristal împrăștie o strălucire subtilă, amplificând atmosfera misterioasă și sofisticată a camerei.

Elena se îndreaptă spre canapea de culoare neagră, din piele, contrastând elegant cu podeaua și începe să-l strige pe Hades, pisica ei neagră ca tăcerea.