Capitol II : Vise și Cursuri

2 0 0
                                    


Sună alarma și Elena se trezește brusc, ieșind dintr-un vis ciudat și tulburător. Își freacă ochii și se uită la ceas: ora 7 dimineața. Deși cursurile ei la universitate încep la 9, ea se trezește devreme pentru a avea timp să își urmeze rutina matinală. În timp ce se ridică din pat, se uită la Hades, care doarme liniștit în patul său micuț, așezat lângă patul ei mare.

Coboară încet în bucătărie, simțind cum picioarele îi sunt încă obosite după somnul scurt și agitat. Aprinde aparatul de cafea, apreciind aroma care începe să se răspândească în întreaga casă. Se bucură de acest moment de liniște înainte de tumultul unei zile lungi. După urcă din nou la etaj, unde își face patul cu meticulozitate, aranjând fiecare detaliu pentru a începe ziua în ordine.

Se îndreaptă apoi spre baie, unde se dezbracă de pijamale și își face un duș revigorant. Apa caldă o învăluie, relaxându-i mușchii. După duș, Elena se înfășoară într-un prosop alb și moale, un detaliu care adaugă o notă de confort și răsfăț dimineții ei. Înapoi în bucătărie, se apropie de aparatul de cafea pentru a-și umple cana. Îi adaugă lapte, amestecând cu grijă până când băutura are exact culoarea și consistența dorită.

Se intoarce în dormitor si se așează la masa de machiaj din camera ei, unde își așază cafeaua și începe să se machieze. Își aplică fondul de ten cu precizie, urmat de un rimel subtil și un ruj care adaugă un strop de culoare naturală. Elena știe că trebuie să arate bine pentru a se simți bine, așa că se concentrează pe detalii pentru a crea un look potrivit pentru o zi la universitate. În timp ce își aplică fardul de pleoape, Hades începe să se miște în patul său. Pisica se întinde și, cu un mieunat jucăuș, o salută pe Elena. Răspunde cu un zâmbet cald și se oprește din aplicarea machiajului pentru a-l mângâia pe Hades, oferindu-i o mângâiere matinală.

Telefonul Elenei, care stătea pe măsuța de machiaj, se aprinde brusc. Lumina ecranului îi atrage atenția și o scoate din gândurile sale. Îl ia pe Hades și îl pune jos, lăsându-l să meargă în bucătărie, unde avea bolul de mâncare. Se apropie de telefon și se uită la ecranul aprins. Era un mesaj de la colega ei de facultate, Maria.

Elena deschide mesajul și începe să citească.

-Bună dimineața, Elena! Am mai lucrat la proiectul nostru despre Ivan Petrov și am adăugat câteva detalii noi. Crezi că ne putem întâlni mai devreme azi pentru a le discuta? Aș vrea să fim sigure că totul este perfect înainte de prezentare.

Elena oftă ușor. Știa că Maria era meticuloasă și dorea să fie sigură că totul era impecabil, dar diminețile erau mereu un pic aglomerate pentru ea. Îi răspunde rapid:

-Bună dimineața, Maria! Sigur, ne putem întâlni la bibliotecă la ora 8. Vom avea timp să verificăm totul înainte de cursuri. Ne vedem acolo!

După ce trimite mesajul, Elena își pune telefonul în geantă și se uită la ceas. Avea suficient timp să-și termine rutina și să ajungă la întâlnire. Hades, părea complet mulțumit de dimineața lor obișnuită.

Elena zâmbește la vederea lui și își continuă pregătirile. Își alege cu grijă ținuta pentru ziua respectivă: o rochie burgundi, mulată, până mai sus de genunchi, care accentua frumos curbele corpului ei. Adaugă o pereche de dresuri negre, transparente, care completau perfect look-ul sofisticat. În timp ce își alege accesoriile, se gândește la proiectul lor despre Ivan Petrov. Maria și Elena au ales acest subiect tocmai pentru complexitatea și impactul său asupra comunității. Petrov era un nume care încă reverbera prin sălile universității, iar analiza lor trebuia să fie la fel de minuțioasă și profundă ca și cazul în sine.

Încredere fără urmăUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum