ESEE

Statul si societatea - 2 perspective

Voi prezenta conceptele de stat și societate în comunism din punct de vedere teoretic începând cu lucrarea lui Karl Marx și Friedrich Engels, ,,Manifestul Partidului Comunist''. Societatea în viziunea lor este dictată de relațiile de producție și de conflictele de clasa. În momentul scrierii lucrării, ei considerau că societatea este scindată în clase antagoniste: burghezia, respectiv clasa capitaliștilor moderni, proprietari ai mijloacelor de producție socială care exploatează muncă salariată și proletariatul, respectiv clasa muncitorilor salariați moderni care, neposedand mijloace de producție proprii, sunt nevoiți să-și vândă forță lor de muncă pentru a trăi.

Conform scrierilor lui Marx și Engels, burghezia modernă este ea însăși produsul unui îndelungat proces de dezvoltare , al unui șir de revoluții în modul de producție și de schimb. Burghezia a avut în istorie un rol cât se poate de revoluționar. Aceasta a desființat pretutindeni unde a ajuns la putere toate relațiile feudale, patriarhale, idilice. Ea a făcut demnitatea personală o valoare de schimb. Aceasta a pus în locul ,,exploatării voalate de aluzii religioase și politice exploatarea deschisă, directă, nerușinată și brutală''. Burghezia nu poate exista fără a revoluționa neîncetat uneltele de producție, deci relațiile de producție și prin urmare toate relațiile sociale. De asemenea, burghezia lupta împotriva aristocrației și este totodată împotriva acelor părți ale burgheziei însăși ale căror interese intră în contradicție cu progresul industriei . Altfel spus, burghezia a dat un character cosmopolit producției. Astfel, proletariatul rămâne clasa dezavantajată, lipsită de mijloace de producție, de care burghezia poate să profite: proletariatul nu are ce să ofere în afară de forță sa de muncă contra unui salariu a cărui cheltuire și respectiv costurile vieții sunt dictate în cele din urmă tot de burghezie, ei fiind proprietarii.

Munca salariatului nu îi da proprietate, ci capital, care nu poate spori decât cu condiția să producă muncă salariată nouă , pentru a fi exploatată din nou. Capitalul este deci o forță socială : poate fi pus în funcțiune doar prin acțiunea mai multor membri ai societății, și este monopolizabila. În societatea burgheză, capitalul este independent și personal, pe când munictorul este dependent și impersonal. Comuniștii doresc să schimbe caracterul exploatat al muncii salariate, pentru că în societatea burgheză această sporește capitalul numai în interesul clasei dominante. Munca trebuie să devină un mod prin care muncitorii să își sporească procesul lor de viață.

Ceea ce trebuie să urmeze pentru a restructura societatea conform principiilor lui Marx și Engels și a concepției lor despre comunism este construirea clasei proletare, răsturnarea burgheziei și acapararea puterii politice de către proletariat. În viziunea lor, comuniștii se deosebesc de celelalte partide proletare numai prin faptul că în lupta națională împotriva burgheziei susțîn interesele proletarilor independente de naționalitate, iar în acest context comuniștii sunt ''partea cea mai hotărâtă a partidelor muncitorești din toate statele''. (Marx, Engels, ,,Manifestul Partidului Comunist'', p.24) Problemele pe care aceștia consideră că le poate rezolva comunismul sunt relațiile de proprietate burgheze și ideile claselor dominante care au determinat și accentuat antagonsimele dintre clase de-a lungul istoriei. Câteva dintre măsurile pe care le propun Marx și Engels pentru trecerea la o societate comunistă sunt exproprierea proprietăţii funciare şi întrebuinţarea rentei funciare pentru acoperirea cheltuielilor de stat, centralizarea creditului în mîinile statului cu ajutorul unei bănci naţionale cu capital de stat şi cu monopol exclusive, egală obligativitate a muncii pentru toţi și organizarea de armate industriale (Marx, Engels, ,,Manifestul Partidului Comunist'', p.32).

Raportându-ne la realitatea ulterioară și scrierile ce au urmat, comunismul a fost într-o oarecare măsură o doctrină ratată, pentru că deşi se consideră punctul de final al ideologiilor, el nu a fost capabil să se restructureze în sine niciodată, încercând să modifice realitatea în funcţie de structurile sale şi nu să se adapteze el însuşi la realitate. O altă figura importantă a ideologiei comuniste este Vladimir Ilici Lenin.