Cap. 6

1.5K 57 10
                                    

Hei hei !
Ce mai faceti?
Va rog sa ma iertatiii chiar daca stiu ca nu merit, dar am avut ceva probleme, insa acum s-au rezolat.
Sper sa va placa capitolul acesta si va super multumesc pentru cei +700 de cititori...Damn

Daca veti intalni ceva greseli imi cer scuze.
Va pup dulce si lectura placuta! :**

×××××××××××××××××××××××××××

☆PESTE 3 SĂPTĂMÂNI ☆

Stăteam in faţa dulapului gandindu-ma la ce ţinută sa aleg.
Nu ma puteam hotărî între o fustă neagră de piele si o cămaşă in carouri si o pereche de botine sau o pereche de blugi de culoare albastră, o bluza scurtă si o pereche de opinci (ţinuta o puteţi vedea la media )

Pana la urma am ales a doua varianta pentru ca nu era chiar asa de cald pentru fustă.
Mi-am aranjat putin părul, cateva accesorii, ochelarii de soare, telefonul, cheile, ghiozdanul si sunt gata.
Am iesit din bloc, si am chemat un taxi.
In mai putin de 10 minute eram in faţa Universităţii unde învăţ de o săptămână. Deja ma acomodasem cu locurile.

Am intrat increzatoare pe porţile universităţii, până cand am dat peste cineva.

"Auch! " spun eu cand realizez ca sunt pe jos.

"Scuze, Oh Doamne, imi pare nespus de rau!" Aud vocea unui băiat, iar apoi vad o mână in faţa mea in semn de ajutor.
Mă prind de mână iar apoi baiatul ma ajuta sa ma ridic.

Cand i-am întâlnit ochii, am rămas blocată.
Era un tip destul de inalt, corpul lui era bine lucrat si avea niste ochi atat de frumoşi ca te topeai pe loc, erau de un albastru-verzui foarte profunzi.

"Imi pare foarte rau!" Rupe el liniştea care se lăsase peste amandoi.

"Oh! Stai linistit, nu e nici o problema!" Ii spun, iar un mic zambet mi se formeaza pe faţă involuntar.

După "accident" ma indrept spre clasa, dar nu ma puteam concentra,ma gândeam doar la ochii acelui baiat, si nici măcar nu ştiu cum il cheamă, dar probabil il voi mai intalni pe holuri....sper.

După alte câteva ore..însfarsit ziua s-a terminat.
Mă îndreptam spre ieşire când l-am vazut!
Aceiasi ochi, acelaşi zâmbet, era băiatul care ma facea sa ma simt in al 9-lea cer.
Am mers in continuare cu capul in jos încercând sa imi reglez respiraţia si emotiile pe care mi le dădea acest băiat.
Când eram pe punctul de a ieşi, simt cum o mână ma trage inapoi. Ma rugam sa nu fie el, dar se pare ca universul nu ţine cu mine.

"Bună! " spune el si îşi dezvaluie dantura perfectă.

"Bună " spun eu timidă cum nu am mai fost in viaţa mea, cred ca arătăm ca o roşie.

" Ma intreb,daca... uh!" Il vedeam agitat, si îşi freca palmele intruna " Ai..ai.a-i vre-aa a, p-p-poate sa ie-ie-iesim de-se-se-seara? " m-a intrebat iar eu am rămas mută. Mi-am adunat toate puterile pentru a-i raspunde iar intr-un final i-am spus ca da.

Am facut schimb de numere de telefon si i-am dat adresa mea.
Am plecat spre casa toata un zambet, imi venea sa plang de fericire. Odata ajunsa acasa, am fugit repede in camera mea sa ma pregatesc. Aveam doar 2 ore asa ca trebuia sa fiu rapida.
Mi-am luat ce imi trebuia si am sarit in dus. Peste 10 minute dusul era gata. M-am intors inapoi in camera si am dat buzna in dressing. Nu aveam cu ce sa ma imbrac, adica aveam destul dar nu stiam cum sa ma imbrac. Pana la urma am ales o fusta closh intr-o culoare nude, o camasuta scurta putin transparenta de culoare alba cu pasari mici negre, o pereche de sandale joase, cateva accesorii , parul l-am indreptat si l-am lasat pe spate, putin machiaj , geanta si eram gata.

Mai ramasesera doar 15 min pana trebuia ca Dilan sa vina. Da, il cheama Dilan.
Inainte cu cateva minute sa cobor mi-am dat cu putin parfum si chiar inainte sa ies pe usa mi-am auzit telefonul sunand. L-am luat repede si am raspuns. Era Dilan.

* Convorbire telefonica *

" Hei, sunt in fata cladirii unde stai, cred ca am ajuns bine" - a zis si am putut sa ii aud rasul .

" Ok, in 2 minute sunt jos" i-am raspuns in timp ce imi luam geanta si incuiam usa.

" Bine, abia astept." mi-a raspuns si dintr-o data am simtit cum obrajii imi iau foc.

" Si eu abia astept." i-am raspuns dupa care am inchis.

* Convorbire tel. incheiata *

Am sarit in lift iar in 2 min eram jos. Cand am iesit, singurul baiat care ma facea sa ma simt cu adevarat speciala statea pe un fotoliu cu un trandafir roz in mana.

Cand m-a observat, s-a ridicat emotionat si a venit la mine. Eu i-am sarit la gat iar el imediat a reactionat si mi-a cuprins talia. Ma simteam in siguranta in bratele lui si nu mai vroiam sa ies de acolo.

Pana la urma ne-am desprins si am pornit spre un restaurant nu foarte de 5 stele dar nici KFC sau McDonald...era simplu si cu bun gust. Dilan era absolut superb, era imbracat intr-o camasa alba, o pereche de blugi usor stramti si o pereche de tenisi negri, freza ii era perfecta la fel ca el.

Ne-am asezat la o masa si am inceput sa vorbim despre mai multe chestii. Am inceput sa ne cunoastem mai bine, sa aflam preferintele fiecaruia. Dupa ce am mancat, am hotarat sa mergem sa ne plimbam prin parc. Nu era foarte frig, dar o adiere mi-a facut pielea de gaina, iar printr-un reflex involuntar mi-am incolacit bratele in jurul corpului.
Dilan a observat si a spus ca mai bine sa mergem.

Ajunsi in fata blocului meu, parca nu mai doream ca intalnirea sa se termine asa ca l-am intrebat daca vrea sa ramana sa ne uitam la un film. Desigur ca raspunsul a fost afirmativ.

Am urcat in lift si inainte ca usile sa se deschida am smtit un fior din partea mainii stangi care a urcat pe sirea spinarii iar dupaia si-a facut simtita prezenta in tot corpul. M-am uitat intr-acolo si am putut observa ca ne tineam de mana.

Am intrat in apartament.

" Te rog, fa-te comod." i-am spus apoi am zambit usor.

Am mers sa ma schimb in ceva de casa si sexy, asa ca am ales o pereche de pantaloni scurti ( foarte scurti) de trening si un maieu.

Cand am intrat in sufragerie, filmul era pe cale sa inceapa, popcornul era facut iar Dilan era pe canapea.

OHMYGOD...

Menajera ( F.F. Justin Bieber)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum