Ce înseamnă fericirea?
Oare poti să o culegi?
Oare orgoliul si mândria,te resping sa o-nțelegi?
Sub instelatul prea măreț,
Visez în mângâieri de vară,
Şi te întreb,al meu Stăpân:
Câte doruri mă doboară?.
Sunt un infinit de flăcări.
Stăpânul meu,
de-aş mai putea s-opresc,
Pieptul meu să nu mai doară,
Inima să mi-o orbesc.
Refugiul mic din călimară,
Cantecel de greieraş,
Țopăitul de broscuță,
Neînsemnatele-mi sunt dragi.
Mă alintă amintirea,
Stând la geam şi aşteptând.
Veghezi asupra mea Stăpâne,
Iar eu uit să te ascult.
Mă pierd printre vise fredonând,
Şi te iubesc cu atâta gelozie,
Rece,sunător în vânt,
se deschide-o colivie.
Mică şi afurisită,
După tine un dor nebun,
Mă vezi de aici de sus,Stăpâne?
Am atâtea să îți spun.
Un suflet mic şi ochi căprui,
Îmi iau Adio călimară.
Greier şi Broscuță toantă,
Nu mă însoțiți la drum?
Sub înstelatul prea măreț,
Îmi cânt iubirea-n libertate.
Blestemată fi va soarta!
Care ne-a ținut departe.
Te-am găsit al meu nebun!
Urmează noaptea tandrelor romanțe,
Lacrimi calde să depun,
Pe umeri,în a tale brațe.
Şi clipele de neuitat mi-au spulberat trăirea,
dragul meu Stăpân,însetat în toată firea.
Cad jos acum,dezlegându-te de mână.
Ochii mi se închid,durerea mă afundă.
Glonțul stă înfipt,iar tu mă părăseşti în iarbă,
Dragul meu afurisit,mă doare şi îmi e teamă,
Strig şi te chiem,îmi cânt din nou iubirea.
Nu e nimeni să ajute,sta-n prag nenorocirea.
Sângele se varsă,stau culcată la pământ,
In a singurătăți casă tare aş vrea să mai cânt.
Tare aş vrea să-mi sune iar Greieraşul la vioară,
Tare aş vrea sa mai văd Broscuța, cum trage din țigară.
Tare aş dori un balsam pe-a mea nesocotită rană.
Blestemată fi va soarta!
Iubirea-i de ocară!
Şi te-ai dus încet Dor nebun!
Firul de păianjen e croit.
Luna stă pe cer,adormit au cu toți in paturi moi,curate.
Adorm şi eu pe-o piatră grea,cu suflet sfărâmat Iubite,
greu îmi e să ştiu de-a cum,că nu mă voi trezi de mâine.
Te-am iubit oricum,ciocul mi se închide...
CITEȘTI
Doi Străini
Poésie"Într-o lume în care toți se iubesc, eu îți duc dorul" A fost trăită la întâmplare,scrisă la întâmplare și amintită la întâmplare. Am fost un timp stors printre fire Un praf suflat de vânt...
