Pantofii lui Laurel clampaneau in ritm vesel in ciuda proastei ei disozitii . Elevii o priveau curiosi in timp ce mergea pe holurile liceului Del Norte.
Nu exista nimic mai rau decat sa te afli tocmai in locul unde nu vrei sa fii.Invatatul la domiciliu functionase perfect pentru Laurel in ultimii zece ani; nu vedea niciun motiv pentru care acest lucru trebuia sa se schimbe. Insa parintii ei erau hotarati sa faca totul asa cum trebuie pentru singurul lor copil . Cand avea cinci ani , lucrul acesta inseamna sa invete acasa,intru-n orasel. Se pare ca, acum, cand avea cincisprezece ani, lucrul acesta insemna sa mearga la o scoala de stat intr-un oras care era doar o idee mai putin minuscul .
Dupa ce-si mai verifica odata oralul, Laurel gasi laboratorul de biologie si se grabi sa prinda un loc la geam. Daca tot era obligata sa stea inauntru, atunci macar sa voia sa vada afara.Restul clasei se umplu incet. Un baiat zambi in directia ei in timp ce se indrepta spre partea din fata a clasei, iar ea incearca sa ii raspunda cu un zambet fortat. Spera ca el sa nu creada ca se strambase.
Un barbat inalt si slab se prezenta ca find domnul James si incepu sa imparta manualele. Laurel se apuca imediat sa-l frunzareasca pe al ei. Primele pagini erau cat se poate de clasice- clasificarile plantelor si animalor, lucruri pe care le stia deja - , apoi cartea incepe sa intre in anatomia de baza a omului. Desi lucrurile i se pareau cunoscute, mama ei era, in mod cert, mai degraba botanist decat biolog, asa ca Laurel era sigura macar cu putin in urma fata de restul clasei. Pe la pagina optzeci,textul incepu sa semene cu o limba straina. Laurel bombani pe sub mustata. Avea sa fie un semestru lung.
