Capitolul 4

33 2 0
                                    

- Uneori. Ea zambi discret. Dar e placut aici.

- Aveai multi prieteni ?
- Nu chiar. Insa Orick este un oras foarte mic. Cam de cinci sute de locuitori.
-Uau , chicoti el L.A. este doar cu putin mai mare de-atat.
Ea rase si se ineca cu sucul.
David paru ca vru s-o mai intreve ceva , insa suna de intrare , si ,in loc sa faca asta
, zambi.
- Putem sa repetam experienta sa maine? Ezita o secunda, dupa care adauga: Poate cu prieteni mei?
- Sigur , spuse ea inainte sa-i piara curajul. Suna bine.
- Super. El se ridica si-i intinse mana. O trase in picioare di zambi strengareste o secunda. Deci,ce sa zic, ne mai vedem.
Ea il privi cum se indeparteaza . Geaca si pantaloni lejeri aratau cam ca ai tuturor , insa avea o singuranta in felul de a merge care-l deosebea de restul. Laurel era invidioasa pe mersul lui increzator.
Poate intr-o zi.
*

Laurel isi arunca rucsacul pe bufet si se prabusi intr-un scaun se bar. Mama ei isi ridica privirea de la painea pe care o framanta.
- Cum a fost la scoala?
- Naspa.
Mainile i se oprira.
- Vorbeste frumos , Laurel.
- Pai asa a fost. Si nu exista un cuvant mai bun care sa descrie experienta.
- Trebuie sa ai rabdare , draga mea.
- Toata lumea se uita la mine ca si cum as fi o ciudata.
- Se uita la tine pentru ca esti noua.
- Sunt diferita.
Mama ei zambi larg.
- Si chiar ai vrea sa fi la fel?
Laurel isi dadu ochii peste cap , insa fu nevoita sa recunoasca faptul ca mama ei avea dreptate. O fi fost ea scolita la domiciliu si putin protrejata , insa stia ca semana mult cu adolescentii din reviste si de la televizor.
Si-i placea lucrul acesta
Adolescenta fusese blanda cu ea. Pielea ei aptoape traslucinda nu suferise de pe urmele acneei , iar parul ei blond nu fusese niciodata uleios. Era o fata mica si supla de cincisprezece ani , cu o fata perfect ovala si ochii de un verde-deschis . Fusese mereu slaba , insa nu exagerat de slaba , si chiar capatase ceva forme in ultimii cativa ani . Avea cativa picioare lungi si mergea cu gratia unei dansatoare , in ciuda faptului ca nu luase niciodata lectii de dans.
- Am vrut sa spun ca ma imbrac diferit.
- Ai putea sa te imbraci si tu ca toata lumea daca ai vrea.
-Mda, dar poarta toti bocanci si blugi stramti, si trei tricouri unul peste altul.
- Asa, si?
- Nu-mi plac hainele stramte . Ma mananca pielea de la ele si ma fac sa ma simt ciudat. Si acum , serios , cine ar prefera sa poarte bocanci? Oribil.
- Atunci , imbracate cu ce vrei. Daca hainele tale sunt un motiv suficient de bun sa indeparteze niste posibilitati prieteni, atunci nu sunt genul de prieteni pe care ti i-ai dori.
Sfat tipic pentru o mama . Dragut , sincer si absolut inutil.
-------------------------
No bun. Nu am mai postat de ceva timp. Nu n-aruncati cu rosi in mine. Nu. Au. deci imi pare rau rau rau. Am fost plecata. Deci pasati comentarii despre cum vi se pare. Mersi. Va pupacesc ❤❤❤❤

WingsUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum