Capitolul 3

35 4 2
                                    

-Mersi , spuse ea dupa o usoara ezitare. Mi-ar face placere.
Iesira pe terenul din spate si gasira un loc cu iarba care nu era prea umeda. Laurel isi intinse geaca pe jos si se aseaza pe ea ; David ramase imbracat.
- Nu ti-e frig? Intreaba el , uitandu-se neincrezator la pantalonii ei scurti de blugi si la bluza fara maneci.
Îsi scoase pantofii si-si ingropa degetele in iarba deasa.
- Nu mi se face frig prea des, cel putin , nu aici. Daca mergem undeva unde ninge, atunci sunt vai de capul meu . Dar vremea asta e perfecta pentru mine. Zambi stangaci. Mama mea imi spune in gluma ca am sange rece.
- Norocoaso. Eu m-am mutat aici din L.A. cam acum cinci ani , si tot nu m-am obisnuit cu temperatura.
- Nu e chiar asa frig.
- De acord , spuse David zambind , dar nici cald nu poti sa spui ca e . Dupa primul nostru an petrecut aici , m-am uitat peste arhiva meteo ; stiai ca diferenta dintre temperatura medie in iulie si cea din decembrie este doar de paisprezece grade? Asta chiar ca-i aiure de tot. David scoase un senvis si niste cartofi prajiti; Laurel scoase o cutie de Sprite si o caserola cu salata mixa.
Ramasera in tacere, in timp ce David isi manca senvisul , iar Laurel isi tot intepa salata cu furculita.
- Mama mi-a pus o prajitura in plus , spuse David rupand tacerea. O vrei tu? Scoase o prajitura frumoasa cu glazura albastra. E facuta in casa.
- Nu. Mersi.
David se uita cu inima indoita la salata ei si , apoi, la prajitura.
Laurel isi dadu seama ce credea David si ofta. Oare de ce asta era prima concluzie care se grabea toata lumea s-o traga? În mod sigur nu era singura persoana din lume careia chiar ii placeau , pur si simplu , legumele. Laurel batu cu unghia in cu tia de sprite.
- Nu e dietetic .
- Nu am vrut sa...
- Sunt vegetariana , il intrerupse Laurel. Destul de stricta defapt.
- Oh , serios?
Ea dadu din cap, dupa care rase fortat.
- Nu poti spune vrodata c-ai mancat prea multe legume , corect?
-Presupun ca nu .
Canf tacerea a inceput sa fie sanjenitoare , David isi drese glasul si intreaba:
- Si , cand v-ati mutat aici?
- In mai.
- Uau , deci ai fost aici toata vara? Nu te-am mai vazut prin preajma
Laurel ridica din umeri .
- Am lucrat la magazinul tatalui meu.. E proprietarul librariei din centru..
- Serios? Intreaba David . Am intrat acolo saptamana trecuta.E un magazin super. Totusi nu-mi aduc aminte sa te fi vazut acolo.
- Asta e vina mamei mele. Ma tarat toata saptamana prin oras sa cumparam rechizite.
David rase.
- N-am mai facut asta de un car de ani. Cred ca de prin scoala primara.
- Acesta este primul an cand nu invat la domiciliu , asa ca mama e convinsa ca nu am destule rechizite.
- Ai invatat la domiciliu?
- Mda. Anul asta ma obliga sa ies in lume.
El rase , apoi spuse pe un ton menit s-o tachineze , dar avand si o nota de seriozitate:
- Ei bine ma bucur ca au facut-o. Ti-e dor de orasul in care stateai ?
- Uneori. Ea zambi discret . Dar e placut aici.

--------------------------

Si gata si cu capitolul asta.
M-am gandit desi e prea devreme daca o sa aiba succes cartea sa fac si inca doua volume ce parere aveti??
In poza este Laurel.

WingsUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum