Sfat tipic pentru o mama. Dragut , simcer si absolut inutil.
- E mult zgomot acolo .
Mama ei se opri din framantat si-si dadu bretonul din ochi , lasandu-si o urma de faina pe frunte.
- Draga mea , doar nu te astepti ca intr-un liceu intreg sa fie la fel de liniste cum era acasa doar cu noi doua. Fii si tu rezonabila.
- Sunt rezonabila. Nu ma refer la zgomotele necesare ; alearga pe acolo ca niste maimute salbatice. Tipa si rad, si se vaita cat ii tin puterile. Si se pupa pe la dulapuri.
Mama ei puse o mana in sold
- Altceva?
- Da. Holurile sunt intunecate.
- Nu sunt intunecate , spuse mama ei pe un ton usor dojenitor. Am facut turul intregii scoli saptamana trecuta cu tine , iar pereti sunt albi .
-Dar nu sunt geamuri , ci doar neoanele alea ingrozitoare. Sunt atat de artificiale si nu intra deloc lumina naturala pe holuri. Sunt pur si simplu...intunecate. Mi-e dor de Orick.
Mama ei incepu sa modeleze aliatul in franzele.
- Spune-mi ceva de bine despre ziua de azi. Vorbesc serios.
Laurel se duse spre frigider.
- Nu, spuse mama ei s-o opreasca. Spune-mi ceva bun mai intai.
- Aaa...am cunoscut un baiat dragut, spuse ea , trecand pe langa bratul mamei ei si lundu-si sucul. David... David nu mai stiu cum.
Fu randul mamei sa-si dea ochii peste cap.
- Sigur ca da. Ne mutam intr-un oras nou , te dau la o scoala noua-nouta si prima persoana pe care pui ochii este un baiat.
- Nu e chiar asa.
- Glumesc.
Laurel ramase in tacere , ascultand cum aluatul de paine se lovea de blatul mesei.
- Mama?
- Da?
Laurel trase adanc aer in piept.
- Chiar trebuie sa ma duc in continuare?
- Laurel am mai avut discutia asta odata.
- Dar...
- Niciun dar. Nu am de gand sa ne certam iar pe tema asta. Se apleca peste masa , cu fata aproape de fata lui Laurel. Nu ma simt in stare sa-ti fiu profesoara. Sa-ti spun drept , probabil ar fi trebuit sa te dau la scoala de la gimnaziu. Doar ca era asa departe de Orick , iar tatal tau facea deja naveta si ...in fine. A venit timpul.
- Dar ai putea sa comanzi un program din acela de invatat la domiciliu. am cautat pe net , spuse repede cand mama ei incepuse sa vorbeasca. Nu trebuie sa predai tu cu adevarat. Materialul acopeta totul.
- Si cat costa? Spuse Sarah incet, insa cu o spranceana ridicata ascuti.
Laurel tacu.
- Asculta , spuse mama ei dupa o pauza , putem sa ne mai gandim la asta peste cateva luni daca inca mai urasti scoala. Dar pana nu vindem casa din Orick , nu avem bani pentru nimic in plus stii asta.
Laure coborî privirea spre masa , cu umerii cazuti.
Principalul motiv pentru care se mutasera in Crescent City era faputul ca tatal ei cumparase o librarie pr strada Washington.
