Regula nr. 4: Lupta!

34 0 0
                                    

Ultima zi din vacanta de vara. Doua luni de cand lucrez aici si deja Deea se pregăteşte sa sarbatorim faptul ca nu am omorât pe nimeni. Am strâns ceva bani, dar tot trebuie sa continui sa lucrez. Avand si facultatea o sa dau mai rar pe la firmă ceea ce ma bucura, dar si ma întristează. M-am obişnuit cu Raluca si e o prietenă buna, a cunoscut-o si Deea si cele doua Barbie se inteleg foarte bine. Partea buna e ca scap de Ayan. Baiatul asta nu pierde nici o ocazie sa ma enerveze cu glumele sale proaste, ca dupa sa se comporte ca si cum nu m-ar cunoaste. Nu stiu cum Raluca a putut sa il suporte toata viata. Am intrat in şoc cand am aflat ca nesimţitul ala ii este prieten de la 2 ani. Da, o perioadă a dracului de lunga!
Daca continui sa visez la locul meu de munca nu o sa mai ajung la cafeneaua aia ascunsa in fundul iadului nici macar in urmatorii 10 ani! Deea si nenorocitele ei de locaţii! Cobor si intru pe nenorocita aia de usa ca o nenorocita ce sunt! O vad pe Deea la o masa si ma aşez dracului mai repede pana nu ma razgandesc si ii omor pe toţi retardatii ăştia care se holbeaza probabil pentru ca nu au mai facut sex de ani!
-.Cât noroc au idiotii ăştia ca imi esti prietena! La ce dracu va uitati? Ţip eu la toţi observatorii noştri, in mintea mea arzandu-i dracului pe rug. Dupa intrebarea mea nu prea politicoasa s-au întors la vieţile lor plictisitoare si sper sa se inece cu bauturile.
-Buna si tie! Imi raspunde prietena mea amuzată de toata scena. Eu ma aşez mai bine in scaun si imi aprind o ţigară gest la care prietena mea isi increteste nasul aratându-mi dezacordul ei.
-Sper ca nu ai de gand sa ma laşi sa ma chinui in cafeneaua asta toata ziua.
-Nu, morocănoasa mica. Aşteptăm pe cineva si apoi mergem in mall. Eşti cu maşina, nu?
-Da, ii raspund eu sec bucurandu-ma de ţigara mea. In timpul asta se aşează la masa noastra Raluca. Deci pe ea o asteptam. Ii fac un semn cu mana in loc de salut.
-Buna, fetelor! Scuze de intarziere! Ayan nu stie ce inseamna ca ma grabesc. Amândouă Barbie râd si eu nu inteleg nimic. Ce au fetele astea?
-Roşcato, la ce te gandesti? Ma intreaba Deea zâmbind. Stie ca urasc sa imi zica asa. E părul meu natural, nu am avut nimic de aface in alegerea lui, ce dracu ! Ii arat degetul mijlociu si zâmbesc.
-Sam, haide, spune! Ma îndeamnă si Raluca. Sunt puse pe mine scorpiile astea.
- Ma gandesc sa ma vopsesc. Mama ar innebuni.
-O, nu! Raluca, acela e zambetul ei cand se pregăteşte sa faca ceva rau. Ambele fete rad din nou. Am ceva pe faţă azi? Ce dracu!
-.Nu e permanent! O sa dispara la prima spălare, dar vreau sa ii provoc o criză mamei. Mergem, fetelor? Nici nu le astept raspunsul caci ma ridic si ma indrept spre maşină. Stiu ca o sa ma urmeze. Fetele astea sunt la fel de rele ca mine. O sa fie o zi interesanta!
Drumul pana la mall e plin de râsete datorita fetelor. Pana ajungem acolo stabilim deja ce sa imi fac in cap si ele hotărăsc ca nu strica sa vizităm si magazinele ca doar maine incepe facultatea. Alergatul prin mall ne oboseşte si dupa ce am mers sa imi fac si parul ne indreptam spre apartamentul Ralucai. Încă nu am inteles de ce, dar facem ca ele azi. Inainte sa ajungem pe strada ei Raluca se opreste din ce povestea si imi da o veste proasta.
-Știti , fetelor, Ayan foloseste uneori apartamentul meu cand se ceartă cu ai lui. Observă incruntatura mea si se grăbeşte sa continuie. Azi stiu ca era in regula, dar are o cheie de rezervă si s-ar putea sa fie pe acolo, dar e ok, nu? Bineinteles ca ma intreaba pe mine. Nu o sa-i permit idiotului sa imi strice ziua.
- E ok, ii raspund eu si discuţia se reia de unde a fost întreruptă.
Cand ajungem la apartament raman placut impresionata. E decorat modern, e spatios, e perfect. Lasam cumparaturile jos si ne indreptam toate spre bucatarie.
-.Mor de picioare! Se plange Deea si Raluca o aproba tacit.
-Nu eu v-am pus sa purtaţi tocuri, le raspund eu zambitoare. Fetele ma uimesc cu manierele lor si imi arată degetul mijlociu, iar eu rad ca o disperata.
-.Suc de portocale, limonada sau bere? Intreaba Raluca
-limonada, raspund eu iar odata cu mine aud un glas masculin cum opteaza pentru bere. Raluca pune bauturile, Deea se holbeaza, iar eu nici nu ma omor sa intorc capul.
-Cine sunt prietenele tale? Intreaba Ayan. Iar nu ma recunoaşte idiotul asta?
-Ea este Deea, prietena cea mai buna a Samanthei si ea este Sam. Ii raspunde Raluca, iar eu ma intorc spre el.
- Ce ti-ai facut la par?
-De ce esti dezbrăcat? Intrebam amandoi in acelaşi timp. Ce dracu, azi nu ne intelegem deloc?
-iti place? Il intreb eu in cele din urma. Adevarul este ca nu ma intereseaza, dar sunt politicoasa daca el nu e in stare sa ramana imbracat. Prosopul care ii acopera partea inferioara a corpului pare sa pice, iar Deea pare ca are nevoie de ventilatie in curand. Ar trebui sa ii salvez pe astia doi, dar nu o fac. Parul meu e mai important.
- Sa imi placa? Esti nebuna? Natura iti da cel mai frumos par roşcat si tu il transformi in constelatii? Ţipă Ayan si asta ma uimeşte. Mereu imi zice ca sunt vopsită, iar eu nu ma obosesc sa il contrazic. Nu are sens. Acum imi spune ca stie ca era natural? Mi-a facut viaţa un calvar doua luni pe tema asta si multe altele! Daca nu era regula aia stupida autoimpusa, era mort de mult. Si da, parul meu e acum negru cu ceva straluciri mov la vârfuri si chiar arata ca un mini univers. M-am gandit la ochii lui, dar asta nu trebuie sa stie nimeni si nici nu o sa stie pentru ca nimeni nu citeşte gânduri, sper.
-Hei, eu nu am zis nimic despre faptul ca arăţi ca dracu dezbrăcat deci abtine-te! Ii raspund eu.
-.Baby, ma visezi noaptea, doar stii! Imi raspunde el si imi face cu ochiul. Deea este leşinată deja si eu ma abţin cu greu sa nu mor de ras.
-Da, si alea se numesc cosmaruri! 1-0 pentru mine, Smith!
- Ayan, schimba-te odata! Asta e Raluca care ii taie elanul si se vede pe fata lui ca e furios pentru ca nu l-a lasat sa imi raspunda. Părăseşte bucataria, iar Deea respira din nou. Bine, credeam ca o sa fie nevoie sa sun la 911. Eu imi primesc bautura, Deea primeste o bere sa isi revina, luam ciocolata si chipsurile si ne mutam in sufragerie. Vrem sa vedem un film si sper si sa reusim. Ayan se intoarce imbracat de data asta si face cunostinta cum trebuie cu Deea. Prietena mea pare sa isi fi revenit din soc. Suna cineva la usa si discutia despre parul meu este intrerupta. Profit de ocazie si ma duc sa deschid eu. In fata mea e un Adonis. O, Doamne! E superb! Blond, ochii albastrii, gust bun la haine, incredere in sine ce este transmisa prin toti porii si un zambet mortal. Imi rezerv cateva clipe sa il admir si apoi il intreb:
-Te-ai ratacit?
-Nu cred. Il caut pe Ayan. Imi raspunde amuzat. Vocea lui e impunatoare,cu cateva nuante calde care o fac placuta.
-Intra. E in sufragerie cu fetele, ii raspund eu. Dupa ce inchid usa dupa el facem cunostinta,dar suntem intrerupti de vocea lui Ayan ce se auzea din sufragerie: " Daca nu se ia la prima spalare, eu personal o tund."
-Banuiesc ca e vorba de tine, vorbeste Eduard,caci asa se numeste, foarte amuzat.
-Ce te face sa crezi asta?
- Mi-a spus despre tine si era incantat de parul tau rosu, dar nu ii spune ca stii de la mine. A ras si discutia noastra s-a intrerupt caci intrasem in sufragerie. Deea l-a cunoscut si ea pe Eduard, iar eu am de gand sa il pun la punct pe Ayan.
-Pe cine tunzi tu? Il intreb eu furioasa.
-Pe tine daca nu se ia prostia aia din cap, imi raspunde el dur. Ma apropii de el, ne despart doar cativa centrimetri si ii privesc ochii superbi:
-Doar incearca si nu o sa mai ai mostenitori pentru imperiul tatalui tau. Ii spun toate cuvintele rar si apasat ca sa il fac sa inteleaga ca nu ma intimideaza. Ceea ce face el este complet de neinteles pentru mine: isi trece mana prin parul meu si o lasa sa se odihneasca pe ceafa mea, se apropie atat de mult de mine incat nasurile noastre se ating, iar buzele noastre sunt la cativa centrimetri distanta,daca nu mai putin si vorbeste:
-Gura asta a ta este pacatoasa si o sa te bage in probleme, Sam. Nu ma provoca.
Ce se intampla cu mine? Corpul meu reactioneaza pozitiv la fiecare atingere a lui, se muleaza pe actiunile lui. Pentru un moment chiar am vrut...oh, Sam, ce este in capul tau? Nu ai voie,nu are cum sa se intample asta! Cum sa vrei sa il saruti fara sa iti pese de prietenii tai care va privesc? Cum sa vrei sa il saruti?! O,nu! Suntem priviti, am uitat. Ma departez de el si schimb subiectul: -La ce film ne uitam?
Am ales un film de groaza si ne-am asezat fiecare unde a nimerit. Raluca nu pare foarte bine, este agitata si de fiecare data cand vorbeste Eduard cu ea se blocheaza si raspunde monosilabic. Ma roaga sa merg la bucatarie sa o ajut cu popcornul si asta fac. Acum trebuie amandoua sa luptam ca sa supravietuim celor doi prieteni.


Privind apusuriUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum