My Little Devil †★Kuroshitsuji★†

† 4 †

HAYLEY POV.

- Neața somnorici. Deschid ochii și observ că Sebastian mă ținea în brațe.

- 'Neața? Spun somnoroasă ridicându-ma din pat.

- Ar trebuie să pregătesc micul dejun e oricum deja târziu.

 A ieșit din cameră iar eu m-am trântit dinou cu capul între perne, nu știu dacă să zâmbesc și să mă bucur sau să nu sper la nimic.
 Sebastian avea dreptate e mai târziu decât mă trezesc de obicei , e ora 9 am.
Mă îmbrac și cobor în bucătărie, deodată aud o bubuitură și alerg repede spre sursă, bucătăria.

- Băieți!

- Lady Hayley ne cerem mi de scuze că v-am speriat.

 Bucătărie era plină de mici particule de cenușă , Mey Rin îl ajuta pe Finny să tușească toată cenușă înghițită, Bard își scutura părul înnegrit, Tanaka vărsa în chiuvetă ceaiul pe care o să presupun ca îl lua în timpul exploziei, iar Sebastian îndepărta un dulap cu cești și farfuri sparte de pe el.

- Ce penele corbilor regali ați făcut aici? Întreb începând să mă mai calmez.

- Lady Hayley, îmi pare rău Sebastian nu era așa că am zis să încerc să va pregătesc eu ceva dar am dat foc bucătăriei. Finny starea în genunchi în fața mea cu lacrimi care cădeau printre cenușa de pe obraji lui.

- Finny de câte nenorocire de ori ți-am zis că ție nu ar trebui nici măcar să ți se permită să treci în vizită printr-o bucătărie.

 Sebastian părea chiar supărat pe Finny de data asta, îl înțeleg ca după toate dățile în care era să ne demoleze casa.
 M-am aplecat lângă el și i-am luat față în palme , plângea cu disperare.
 Nu știu ce aș putea să îi zic așa ca doar i-am zâmbit asigurându-l că nu e nimic grav.
 El a sărit în brațele mele încă plângând și lăsându-mă fără a știu cum să reacționez.

- Finny ești plin de cenușă, îi distrugi hainele lui Lady Hayley. Sebastian încă îl certa.

 Finny voia să îmi dea drumul dar eu i-am răspuns , știam că are nevoie de această îmbrățișare. Când ne ridicam îl observ pe Sebastian surprins.

- Lady Hayley ar trebui să luați un suc verde. Tanaka a scos din frigider un suc verde pe care îl ador, făcut din banane , zmeură , lapte de orez , măr și spanac.
 Am luat sucul și m-am dus la mine în birou uitându-ma peste ce a mai trimis Regina.
 După 20 de minute Sebastian bate la ușă și mă anunța ca mâncarea e gata.

 Ne-am pus cu toți la masă, Finny părea încă trist de la faza de înainte, nimeni nu zicea nimic.

- Hei a murit viața din voi? Întreb luând ultima înghițitură de mâncare care mai încăpea în mine.

- Stați liniștită Lady Hayley totul este în regulă. Bard îmi zâmbește ca să nu mă îngrijorez dar ei, toți trei , Bard, Mey Rin și Finny păreau preocupați de ceva.

 Finny se uită trist și cu frică la Sebastian, de ce?

 M-am ridicat de la masă și m-am dus dinou în biroul meu. Nu după mult timp aud ciocănituri în ușă și îi zic persoanei să între.

- My Lady sunteți bine? Sebastian pătrunde în încăpere și se apropia de biroul meu.

- Ce le-ai zis?

- Mă scuzați?

- Sebastian, ai zis ceva către ei, sunt deprimați.

- My Lad...

- Sebastian ce le-ai zis? Îmi ridic capul din documentele la care mă uitam și îl privesc rece.

- Le-am zis doar că dacă au de gând să fie la fel de nefolositori ca și până acuma ar trebui să plece de la conac. Hai să fim realiști, Finny o să îi dea foc iar Mey Rin va distruge orice atinge. Nu merită să fie servitori familiei Phantomhive.

 M-am ridicat de pe scaun și l-am luat pe Sebastian de cravată trăgându-l după mine în salon unde erau restul.

- Hei, îl vedeți?

 Toți și-au îndreptat privirile spre mine , Sebastian era total pierdut, n-avea habar ce se întâmplă.

- My Lady...

- Shhht prea iubitul meu majordom demon. Dacă v-ați demoralizat pentru ceva ce el a zis țin să vă aduc aminte ca eu sunt cea ce ordonă și hotărăște dacă locul vostru este în acesta casă. Iar eu nu o să mă scap de voi prea curând, locul vostru aici este asigurat mult și bine. Așa ca nu lăsați pe nimeni și nimic să va sperie.

 Îi dau drumul la cravata lui Sebastian și dau să plec.

- Lady Hayley. Mey Rin și Finny strigau în spatele meu. Când mă întorc ambii și Bard mă îmbrățișează.
 Vă mulțumim mult Lady Hayley. Plângeau și mă îmbrățișau.

 Încep să zâmbesc și le răspund la îmbrățișare, Tanaka ținea veșnica lui ceașcă de ceai și îmi zâmbea mândru de mine, Sebastian părea încă uimit.

 Cu toți și-au continuat lucrurile iar eu am luat dosarele pe care trebuia să le verific și am ieșit pe leagănul de afară, m-am așezat în stil turcesc și am început să le răsfoiască ascultând la căști muzică. Simt că cineva a pus mâna pe umărul meu.

- Sunt mândru de tine, chiar dacă să îți fiu sincer nu ma așteptăm să te văd reacționând așa sau într-un oricare alt fel. Hayley nu vreau să crezi că îți zic ceva rău dar mă așteptăm să nu îți dai interesul. Nu mă așteptăm să le iei vro dată apărarea și cu atât mai puțin pentru fază asta.

- Am zis doar ceea ce e adevărat, locul lor aici este asigurat, au rămas alături de mine și mi-au demonstrat că pot avea încredere în ei, fără ei locul asta nu doar ca nu ar fi așa de în siguranță dar și mai important nu ar fi așa viu și nu ar avea deloc pete de fericire.

- Te-ai făcut așa mare Hayley, Lady Maya și Lord Ren ar fi atât de mândri de tine și deciziile tale.

- Mersi mult Tanaka. Mă las în brațele lui care mă îmbrățișau și tot ce îmi mai amintesc era senzația când ma dus în cameră mea unde am adormit.

+-+-+-+-+-+-+-+-+-+-+-+
Hey am reușit să postez în sfârșit capitolul, când l-am început nu trebuia să fie așa , defapt nici măcar nu aveam idei dar oricum gândul nu ma dus să îl fac așa și totuși îmi place ce a ieșit sper că și vouă.
Ne mai citim drăcușorilor (sper curând dar nu va faceți speranțe prea mari.) !!!!