Obsesia

Obsesia-10

  Cum tot weekend-ul mi l-am petrecut cu Anna, am reusit sa-mii scot pe cei doi gemeni din cap... Lucru care ma ajutat, si mult. Bryan nu ma sunat, nicun mesaj si ceea ce ma facut sa ma mir enorm de mult, a fost faptul ca nu i-am vazut mutra in fata usii casei mele.. Hmm.. Cine stie? POate in sfarsit a inteles ce roluri avem in povestea asta.. 

                                                                   *** 

  Galagia din clasa e infernala. Toata lumea tipa si-n stanga si-n dreapta. Copii astia parca ar avea difuzoare in loc de guri. Imi asez capul pe banca si imi pun mainile pe urechi. Inchid ochii, iar pentru cateva secunde, ma "teleportez" in lumea viselor care este spulberata mai repede decat am intrat. Doua maini erau erau asezate pe banca mea.. Un ceas pe mana stanga, miste maneci suflecate, niste brate masiva si potrivite pentru un barbat, urmate de o bluza albastra, multata de la Adidas care-i scotea abdomenul perfect in evidenta. Concluzia? Aveam ora de sport, dar habar nu aveam ca proful de sport e asa de scos-de-pe-o-coperta-pentru-modele-masculine. 

 - Hard, asta e vestimentatia ta pentru ora de sport? 

   La naiba cu salopeta de blugi. 

 - Nu.. Cred ca am ceva in dulap.. Daca ma lasa-ti sa ma duc sa verific, ma intorc imediat, incerc sa par eu convingatoare. 

  Tace si ma priveste sublim. 

 -Va rog? incep sa ma milogesc de el. 

 - Bine! 5 minute, daca nu vi, nici prin cap sa nu-ti treaca sa intri la ora. Inteles? 

 Dau din cap afirmativ si o rup la fuga spre dulapul meu. Bag cifrul de la dulap, ma uit repede dupa niste pantaloni lejeri si gasesc o pereche de colanti negri. Ii insfac si o i-au la sanatoasa spre vestiarul fetelor. Inchid usa, dar ea se deschide la loc. Ma uit speriata in spate si persoana pe care o vad e Bryan.. Sau Ray.. Ma uit urat pe el si ma intorc cu spatele la el. Gata cu fata fricoasa si timida. Imi dau salopeta jos si-mi trag colantii pe mine. Bryan vazandu-ma ca nici nu ma obosesc sa ii vorbesc, vine spre mine. Ei bine, acum oarecum posibil, inima imi bate cam prea tare. 

 - Nu ma atinge! legandu-mi sireturile. 

 - Stiu ca stii despre mine si Ray. 

 Deci este el.. Afurisitul! 

 - Si acum ce ai de gand? Uite, eu acum chiar trebuie sa ajung la ora de sport, iar daca nu ajung in 2 minute, nu intru la ora. Asa ca, scuza-ma! si trec pe langa el, dar ma prinde de brat. 

 - Unde pleci ? 

 - Tu chiar nu esti atent deloc, este? imi dau ochii peste cap. Sti ? Ma gandesc la ce dracu' iti folosesti tartacuta aia dupa umeri ?! 

 - La cum sa te seduc, zice usor si tandru. Mi-ai cazut cu tronc Hard. Si mai stiu ca si tie iti cam plac. Asa ca nu mai face o drama din asta.. Zic si eu. 

 - Off.. Bryan, mai am 1 minut. Am sa-l folosesc sa-ti spun "Bye!". 

 - Am zis ca nu pleci nicaieri. Negi. Decand te cunosc doar asta faci. Negi. Totul. Orice.

 Oftez si incerc sa imi controlez pumnul. Dumnezeu sa-l fereasca de frumusetea aia de ochi vanat pe care i-o pregatesc de ceva timp. 

 - Si ce ai vrea sa-ti spun? Ca te plac? Ca ma topesc dupa tine? Ca te doresc? 

 Un zambet ii se iveste pe buze. 

 -Ei bine, iarta-ma! Dar nu pot sa te mint asa. Cel mult eu nu stiu sa mint. Imi pare rau dar eu chiar nu simt la fel. Iarta-ma! si ma duc la ora de sport. 

                                                                             *** 

   - Fir-ar! si trantesc tava pe masa. 

 Pun tava pe masa, i-au o farfurie si pun pizza pe ea. Pun doua pahare de Coca-Cola si ma indrept spre camera mea unde ma astepta Anna. Urc scarile si in dreptul usii Anna vorbeste la telefon.. Dupa cum tipa, presupun ca e mama ei.. Duc tava in camera, o asez pe un scaun mai mare si imi verific telefonul. 4 mesaje de la Bryan. 

 Ce mama naibii ??? 

 Mesagerie : 

 Bryan : Valeria, stiu ca am gresit mai mereu, dar stii ca asa sunt eu.. Cand ma supar.. Nu vreau , dar altfel nu ne putem intelege. 

 Bryan : Imi pare rau. Nu am vrut. am vazut ce ti-am provocat. Nu am avut intentia. Iarta-ma! 

 Bryan : Maine trebuie sa vorbim.. Neaparat. Nu putem amana. E important. Doar tu ma poti ajuta. 

 Bryan : M-am gandit mai bine si vin la tine. La 23:00. Sper sa nu dormi. Ne vedem atunci. 

  - Faci misto de mine? si privesc in sus. 

 - Ce-ai patit? Cu cine vorbesti ? ma intreaba Anna. 

 -Am primit 4 mesaje de la Bryan, iar in ultimul imi zice ca trebuie sa vina la mine sa vorbim ceva.. Doar eu pot sa-l ajut.. Asa zice.. Cat e ceasul|? 

 -Pai e 22:50. La cat vine? 

 - In 10 minute. 

  

  

    Ma scuza-ti pentru capitolul asta mic si ca postez asa greu.