The Twilight Saga [continuare] #Wattys2016

Capitolul 14. Predarea.

- Nu se poate! spuse Aro uimit si ingrozit. Pe chip i se putea citi groaza si panica. Tu esti ucigasul din Manhattan, devoratorul din Mexic si insetatul de sange din Romania?

- Da am un cazier "scaldat in roseata". afirm eu ironic.

- Esti o bestie! Ai pus intreaga noastra lume secreta sub frica si panica. Nu iti inchipui cat vampiri au fost acuzati si omorati pentru niste fapte pe care nici macar nu le-au comis, cat sange de om a fost varsat..... si in plus, oamenii, ne-ar fi putu descoperi. Faptele tale au o gravitate mult prea mare. Meriti sa fii executat pe loc!

- Nu! El nu a fost instruit ca ceilalti fii ai mei! A fost pe cont propriu! sari Carlisle pentru a ma apara.

- Si tu! Carlisle! spuse Aro furios. Tu ai adapostit acest monstru. De ce esti prost? De ce vrei ca tu si restul familiei tale sa sufere? Merita aceasta monstorzitate sa traiasca? Merita el apart?

- Da! zise tatal meu. Este parte din familie acum, de asta l-am protejat si de asta vreau sa il invat.

- Carlisle... nu cunosti mintea acestui vampir. Cata ura i se varsa prin vene , ce sete puternica are, este o masinarie de ucis! completa Aro. Si apropos de ce ai furat cartile? Cine esti?!

Sala fu scufundata intr-o liniste adanca. Puteam auzi gandurile membrilor familiei mele. Cu totii erau ingrijorati.

- Sunt Klaus. Fratele biologic al lui Edward.

Aro a ramas surprins la auzul acestor vorbe.

- Am luat cartile, deoarece vroiam sa aflu mai multe despre trecutul meu si ale familiei mele biologie. Vroiam sa imi aflu radacinile. Cine sunt, de unde vin, cine sunt parintii mei si motivul "mortii" mele.

- Asta nu este o scuza! striga Caius aprins. Ai furat , ai mintit si ai ucis! Intr-un cuvant esti un ucigas. Singura fapta nobila ar fi sa iti accepti pedeapsa.... moartea!

- Te rog Aro nu! se ruga Carlisle

- Imi pare rau. spuse conducatorul cu un ton de regret.

M-am pus in genunchi. Aro mi-a luat capul in maini si se uita in ochii mei. Simteam durere. Fizicul si psihicul meu se daramau, simteam fiecare bucatica din mine ca se distrugea. Durerea imi curgea prin vene. Carnea incepea sa mi se fisureze. Vedeam cum pielea imi impietreste si cum incep sa cada bucatele din mine , zdorbindu-se cand cadeau pe podeaua rece. Inima imi era bombardata. Ma durea. Mi-am folosit abilitatea de a citi gandurile. Alice si Renesmee plangeau , Edward , Carlisle, Emmet si Jasper erau furios iar Bella si Rosalie incercau sa se elibereze in timp ce Esmee isi inchidea ochii pentru a nu mai vedea oroarea. Era o scena dura. Chiar daca nu se vedea sange si nu se auzeau tipete si gemete eu simteam durere. M-am uitat la Aro. Brusc sute de amintiri imi imbulzeau mintea. Impactul imi provoca mie si liderului o migrena , acesta orpind procesul de distrugere.

- Tu.....