Capitolul 7. Intoarcerea

898 43 1
                                    

Acum totul era bine. Eram in avion, aveam cartile, Volturii nu sunt pe urmele mele si ma intorc acasa. Mai bine de atat nici ca se poate. I-au telefonul si il sun pe Edward sa nu se alarmeze:

- Salut Edward! Ce faci?

- De ce mi-ai inchis?

- Pai... eram la coada la controlorul de bagaje. mint eu.

- Aha.. Pe unde esti?

- Sunt in avion, ma indrept spre casa. Ti- am luat si un suvenir! spun eu uitandu-ma la domnul de pe scaunul alaturat ce se juca cu un breloc ce avea imprimat pe el chipul lui Vlad Tepes si pe care scria ,, Dracula ''

- Multumesc! Cand ajungi?

- Maine. Nu iti face griji sunt bine!

- Ok. Te asteptam.

Bagacios mai e fratele meu. Si cu mica mea excursie i-am permis sa petreaca mult timp cu Bella. Trebuie sa actionez repede inainte sa il pierd.

Deabia astept sa ajung acasa si sa rasfoiesc paginile cartilor. Nu le puteam afisa aici in avion, caci la ce aspect antic aveau puteam fi luat drept un spargator de muzee.

Cele 12 ore de zbor au fost foarte plictisitoare. Nu am avut parte de actiune nici atunci cand am sustras brelocul pentru Edward, caci proprietarul dormea. Cand s-a trezit a si uitat ca l-a cumparat.

Avionul ateriza pana in Washington iar apoi drumul pana in Forks a fost o plimbare de 3 ore. Eram aproape de rezervatia La Push. Simteam miros de varcolac si nu era de la mine. Cum zburam printre copaci ma izbesc de ceva solid. Cad la pamant si o durere de cap ma cuprinde. Ma ridic de jos si dau de un baiat cu un corp solid, tuns scurt si brunet.

- Cine esti?

- Pai trebuie sa plec. zic eu evitandu-i intrebare.

- Din ce clan esti? Din Quileute sigur nu esti nu te-am mai vazut!

- PA! spun eu si o i-au la fuga. Bine ca aveam mirosul de potaie pe mine. Nu ca mi-ar fi fost frica dar nu puteam sa imi intarzii drumul spre casa.

In fata casei Cullen ii intalnesc pe Alice si Jasper.

- Buna Klaus! zice Alice prietenos.

- Buna Alice!

- Cum a fost in Romania?

- Foarte bine.

- Mi-ai adus ceva? zice Alice facand onfata de catelus.

Ups! Am uitat cat de sensibila e!

- Pai... da uite! si ii imanez brelocul care era pentru Edward.

- Vai, multumesc! Ce dragut e ! spuse ea in timp ce ma imbratisa.

Stiam ca s-ar fi suparat daca nu i-as fi dat ceva. Pare asa de fragila, delicata si inofensiva. Nu poti sa ii rezisti.

- Dar unde plecati?

- Mergem la o vanatoare in Alaska. Vrei sa vii?

- Nu, sunt obosit de pe drum! Multumesc de invitatie oricum! Cine merge?

- Eu, Jasper, Emmet, Rosalie, Carlisle, Esmee, si Bella.

- Dar Edward si Renesmee?

- Cica nu au chef de vanatoare. Si vor sa petreaca putin timp impreuna.

- Sa va distrati atunci!

-Multumim!

In 30 de minute toti drumetii erau gata pregatiti. S-au urcat in masini si au pornit la drum.

Edward si Renesmee oamenii de care aveam eu nevoie. Inainte de a pleca Alice mi-a zis sa urc la etaj caci are o surpiza pentru mine. Merg sfios pe scari si in capatul holului vad o usa pe care scria " Klaus Cullen " . Deschid usa si in camera vad o masa de sticla, o canapea neagra, o plasma mare si deasupra acesteia drapelul Romaniei.

Incredibil! Alice mi-a decorat camera, in stil mare. Arunc rucsacul pe masa si scot "Cartea Recenziei". Caut litera "K":
- K....K...Kla...Klaus! Am gasit!

Nume:------
Prenume: Klaus
Data nasterii:----
Data mortii:-----
Data transformarii:-----
Locuinta:-----
Cazier:-------
Situatia actuala:-----

Excelent! Nimic despre mine, doar numele. I-au un creion si trec la "Data mortii" 28.05.2009. Mai bine sa creada ca sunt mort.

Stau si meditez. Mai bine nu, Volturi isi amintesc daca au omorat pe cineva. Un vampir nu moare asa pur si simplu, moartea lui trebuie sa aiba o motivatie. Sterg ce am scris si inchid cartea.

O i-au pe a doua. Inainte de a o deschide o voce imi intrerupe miscarea:

- Ce faci acolo?

The Twilight Saga [continuare] #Wattys2016Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum