Lost Love( Harry Styles Fan-Fiction)

Capitolul 10

Ma impinge in perete si ma priveste , privirea sa demonica cu care deja m-am obisnuit acum. Il privesc speriata dar incercand sa tin pasul cu el, nu ii pot arata cat de mult ma raneste prin atitudinea sa dar nici cat de mult ma sperie, in egala masura.
Privirea sa cade pe buzele mele si le priveste intr-un mod in care nu am mai vazut pana acum la cineva o combinatie intre dorinta si sete. Isi musca buza inferioara si apoi privirea sa se ridica din nou pe fata mea.

"Despre ce voiai sa vorbim?" il intreb eu repede iar in glasul meu se putea citi teama dar nu mai era ca la inceput ,pentru prima data am reusit sa imi ascund emotiile intr-o oarecare masura.

"Regulile jocului ,iubito" imi spune el , vocea sa fiind mult mai intunecata ca pana acum iar zambetul sau e mult mai diavolesc ,provocandu-mi furnicaturi reci pe sira spinarii.
Apelativul cu care mi s-a adresat imi face inima sa pompeze cu putere, nu voiam asta, nu voiam sa am astfel de reactii ,iar in momentul asta nu voiam astfel de sentimente din partea lui dar nu puteam face nimic, absolut nimic.

" Regurile jocului? " intreb eu facand pe nestiutoarea, desi tin bine minte ca atunci cand am acceptat sa intru in jocul sau periculos stiam foarte bine in ce ma bagam si stiam faptul ca a pomenit de anumite reguli pe care ar trebui sa  le respect in asa zisa relatie a nostra sau orice este ceea ce facem noi aici sau ceea ce vrea Harry de la mine, lucru de care inca nu sunt sigura.

" Nu te preface ca nu stii , iubire. Ti-am spus despre asta acum putin timp si ai fost de acord cu termenii si conditiile jocului" imi spune in batjocura si cu fiecare cuvant pe care il pronunta simteam ca vocea sa se intuneca din ce in ce mai tare ceea ce imi provoca mie o stare de agitatie si teama in acelasi timp.

Eu tac si il privesc in continuare , el ma priveste de asemenea pentru cateva momente apoi incepe sa rada zgomotos si se dezlipeste de pe mine, pana acum fiind tintuita de perete de catre el.Continua sa rada iar eu il priveam uimita , schimbarile sale bruste de comportament ma sperie grav iar eu pur si simplu nu stiu ce sa fac in astfel de momente.Imi las capul in jos simtind cum furia imi acapareaza intreg corpul luand cu asalt fiecare fibra din trupul meu ,simt cum sangele imi fierbe in vene.Harry este acum intors cu spatele la mine si rade in continuare , acesta find lucrul care a declansat furia ce clocoteste acum in mine.

"Esti nebun " soptesc eu cu capul inca in pamant, initial am sperat undeva in interiorul meu ca nu va auzi dar imediat ce zambetul sau a pierit iar el s-a intors rapid cu fata spre mine mi-am da seama ca am zis ceea ce gandeam mai tare decat ma asteptam.Nu ma uitam la el pentru ca nu voiam sa ii vad reactia , dar trebuia sa il infrunt asa ca ridic capul incet si incerc sa il privesc in ochi neinfricata.

"Ce tocmai ai spus ?" imi spune el tot in soapta si pot vedea ca privirea lui devine mult mai intunecata ca  pana acum, nu stiu de ce dar simt ca mi-am semnat deja sentinta la moarte, numai ca furia pe care o resimt acum imi oferea acest curaj si aceasta adrenalina ce nu ma lasa pur si simplu sa ma opresc , asa ca spun tot ceea ce gandesc pe moment si sunt pregatita sa suport consecintele cu privire la faptele mele.

"Repeta ce ai spus " imi ordona vocea sa fiind mult mai ridicata acum. In secunda aceea parca timpul s -a oprit in loc , numai bataile ritmate ale inimii mele se mai auzeau acum.Toate amintiriile pe care le-am avut in copilarie mi se  rulau inaintea ochilor asemenea unui film :Amintiri cu bunica mea , familia mea , surioara mea mai mica , prietenii mei cei mai buni.Iar totul s-a oprit chiar acolo in secunda in care Harry statea nemiscat in locul sau , ca un animal de prada gata sa isi inhate victima ce tocmai a ochit-o.

"Esti nebun de legat" urlu eu cat ma tin plamanii, am asteptata atata timp momentul sa prind curajul sa ii spun ceea ce simt , dar de fiecare data mi-a fost teama , mi-a fost teama de ceea ce imi putea face , numai ca in momentul asta totul era diferit, nu mai simteam asta , nu mai simteam frica , nu mai simteam absolut nimic inafara de furie si repulsie la adresa lui.