Calum
Fata interesantă ieşise, lăsându-mă puţin cam confuz. Neavând ceva mai bun de făcut şi plictisit cum sunt, m-am uitat în continuare la pozele ei de pe Instagram. Se pare că era o Tumblr wannabe, dar, ca să fiu sincer, îi stătea bine. Nu părea să aibă mai mult de 16-17 ani. Era drăguţică.
'Hei frate, care-i treaba?' un Harry Potter în devenire fără ochelari se aşeză lângă mine, pe canapea.
'Nimic,' am răspuns rapid, încercând să-mi ascund telefonul.
'Iar te uiţi la poze cu fete goale? doamne Calum, ne pregătim de un concert, totuşi! nu cred că ai vrea să urci pe scenă cu o problemă, nu-i aşa? pentru că jur pe Dumnezeu că nu o să mai oprim un concert fix înainte de pauză sau să întârziem la concert iar, pentru că duhnesc hormonii în tine.', Luke, care mânca o felie de pizza, îmi aruncă brusc cuvintele în faţă. Eram într-o mică măsură ofensat, adică, totuşi, eram nevinovat, deşi cealaltă parte din mine ştia că avea dreptate. Miroseam incontrolabil a hormoni de la o poştă.
'Luke, dacă mai înjuri o singură blestemată de dată o să o sun pe Liz şi o să-i spun.' Ashton îi replică enervat.
'Aceea nu cumva e pizza mea? Luke Robert Hemmings! Nu poţi să-ţi cumperi o nenorocită de pizza? Trebuie mereu să o mănânci pe a mea? Dar ia stai o clipă, pizza aceea e veche de vreo săptămână deci bon appetit.'
'Ce drăguţ! Omul cavernelor a ieşit din ascunzătoarea lui în sfâşit! Cu ce ocazie, anti-socialule?'
'Paștele mă-tii, Luke." a răspuns unicornul antisocial, fluturându-şi prin aer degetul care are rol de a compensa fix ceea ce nu are.
'Nu-ţi permit să te iei de doamna mama-lui-Luke-Liz. Face nişte prăjituri minunate şi cu toţii o iubim!' Ashton 'maturul' îl ameninţă cu degetul arătător ridicat.
'Mami, poţi să mă iei acasă? Sunt cam speriat...' se auzi o voce de copil mare, cu pantaloni de băiat mare. Mare la propriu, adică atunci când se ridică pun pariu că nu vede nimic, pentru că este mai înalt decât marea majoritate a populaţiei Pământului. Ca să fiu sincer, îl prefer pe Jack. Dar toată lumea o face, nu degeaba s-a făcut trend pe Twitter cu #JackHemmingsForPresident2016.
'DAVE!' au strigat amândoi deodată, iar săracul nostru agent de pază a venit mai repede decât am putut eu să clipesc.
'Pe o scară de la apă rece la spital şi/ sau morgă/capelă care e problema? Sau poate de la pedeapsă până la închisoare...'
'Michael a zis ceva urât despre Liz!' s-a repezit curajosul Harry Potter călăreţul de mături să pârască.
'Ashton îmi spune să nu mai înjur!' a început şi Luke plângăciosul suprem.
'Pot să fac ce naiba vreau, sunt punk rock!' era normal că urma rândul clown-ului.
'Nu, la dracu', nu eşti!'
'Nu mai înjuraţi!' a ţipat Ash exasperat.
'Să mă sugi, bărbosule!' i-a ţipat Mike lui Luke.
'Și tu pe mine, chelule!'
'Mă tem că nu am ce.' i-a replicat-o Mike cu un rânjet.
Mi-am lăsat colegii de trupă să vorbească şi după m-am uitat atent la Dave, care îşi făcea cruci şi părea că-şi regretă viaţa.
'De ce nu am ascultat-o pe mama şi nu m-am făcut cofetar?'
'La ce dulceaţă eşti dădeau clienţii în diabet', nu m-am putut abţine. Dave a plecat, grădiniţa a continuat să se certe, iar eu am continuat să 'stalkeresc' fata Tumblrish.
CITEȘTI
Distance // Hood
Short Story+++++++++++++++ pauză pe un termen nelimitat şi necunoscut +++++++++++++++ ❝Don't talk to strangers online because you will become best friends with them and the distance will ruin your life.❞ dedicated to @DaianaBudean #8 in Proză scurtă - 30.01.20...