Aici este capitolul 1, vreau păreri, spuneți-mi dacă merită continuată. Mulțumesc anticipat! :* :3.
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Capitolul 1
Alarma telefonului îmi țârâia în ureche. ” Oh, azi avem școală..” mă gândesc eu adormită. Mă dau jos din pat cu încetinitorul și mă îndrept spre fereastră. Trag perdelele și deschid larg geamul. Razele soarelui îmi făceau părul brunet să strălucească, căldura plutea în aerul curat al dimineții și păsărelele ciripeau fericite. De ce? Păi cum de ce? Se apropia vara cu pași repezi! Cum stăteam melancolică gândindu-mă la plajă, bronz, petreceri și distracții aud telefonul zbătându-se pe pat.
- Da? Răspund eu rapid.
- Tuuuu! Cât e ceasul frumoasa din pădurea adormită?! Mișcă-ți fundul acela la ușă imediat!
Am început să râd.
- Acum Lola.
Am coborât scările și am deschis ușa de la intrare. Acolo cea mai bună prietenă a mea bătea nervoasă din picior. Mi-am înăbușit un râset pentru că știam ce avea să urmeze.
- O să întârziem, din nou! Este ora 8 fără un sfert scumpete! Spuse punând botul și așezându-se pe canapea.
- Heiii, să înțeleg că iar ți s-a dereglat ceasul? Este 7 și 10.
Aceasta își mărește ochii după care dă din umeri nepăsătoare. Da, ea e prietena mea! O iau până în bucătărie pentru a servi veșnicul mic dejun împreună.
- Spune-mi Rosy, tu încă mai ai percepția aia greșită despre dragoste?
Mă opresc din mestecat cereale și îmi ridic sprâncele.
- Nu e greșită! E foarte corectă. Și ce ți-a venit? Alt băiat?
- Mda.. Am auzit că se mută la noi în școală. Și cum suntem a 10a, mă gândeam că ți-ar mai trebui și ție puțină iubăreală!
- Iubăreală? Hai nu serios?! Dar dacă eu nu vreau? Defapt, nu am nevoie de așa ceva!
- Uuuuu, începe să se irite. Ești așa sensibilă la subiectul ăsta!
M-am încruntat, după care am dat drumul la apă și am stropit-o pe Lola, aceasta ia buretele începând să mi-l frece de față și uite așa a început bătaia cu apă.
În drum spre școală, Lola se uita lung la mine. Știam că se gândește la un iubit pentru mine, ea spune mereu că aș fi mai fericită dacă aș avea pe cineva. Oftez și cedez.
- Ok. Spune-mi la ce te gândești.
- Păi, ai un corp de invidiat, parcă ai fi model, ai un păr lung și atât de negru, fața ta e așa de drăgălașă și ai niște ochi superbi!
- Exagerezi! Și ochii mei sunt căprui, nimic special! Uite, înțeleg că vrei să-mi faci un bine, dar asta trebuie să înceteze. Nu mai suport!
Nu mi-a răspuns, am continuat să mergem. Când am intrat în liceu, am fost anunțați că prima oră nu se va face deoarece este un consiliu. Așa că trebuia să ne petrecem o oră întreagă în cantină.
- Vaiiiiii de viața noastră!! țipă Lola disperată.
- Pffff, hai s-o facem! Uhmm, pardoooon, mă scuzați. Ouuuch acela era piciorul meu!
