Când trăiam pe Venus, înainte să cad în abis odată cu Lucifer și ceilalți... esența mea era iubirea. Acum, după mii de ani după ce am fost întemnițat aici pe Pământ pentru că m-am revoltat împotriva lui Dumnezeu, am aflat că am luat cu mine esența iubirii odată cu declinul. Totul este înscris în secvența mea de ADN. În toți acești ani am fost singur pentru că știam că dacă voi iubi pe cineva, iubirea mea nu va fi una pământeană. Săruturile apăsate pe care ți le ofer îți vor arăta pentru câteva clipe cum a fost viața din acel rai îndepărtat. Dacă vrei să vezi cum e să fii îndrăgostită de o ființă care e pe jumătate înger și pe jumătate demon. Totuși Dumnezeu mi-a promis că aceasta va fi ultima perioadă pe care o voi trăi pe Terra, dar până să mă întorc acasă voi mai avea de trecut o ultimă provocare. Și anume aceea de a fi cu sufletul care îmi aparține doar mie. Sufletul l-am găsit, acum trebuie doar să văd dacă va accepta să trăiască printre ființele astrale împreună cu mine. Dar știu că are încredere în mine și eu am încredere în el, deci nici Dumnezeu nu va putea sparge lanțul care ne ține pe amândoi legați, și pe ale cărui verigi picură în fiecare zi cu mai multă dragoste, ce îl tot întărește. În sfârșit vom scăpa amândoi. Vom merge acasă. Mi-a luat doar câteva mii de ani ca să găsesc acest lucru.
Ea e amuzantă. Am complet alt râs când mă face ea să râd. E inteligentă. Dar nu e genul care să te intimideze cu asta, ci e destul de inteligentă ca să își dea seama mereu de ceea ce simt. Dar nu în ultimul rând, ea e frumoasă. Atât de frumoasă încât trebuie să te uiți la cer, la soare și la lună să vezi că Pământul încă de învârte - așa de frumoasă încât te face să uiți cum să respiri... Da, am uitat cum e să respiri... Mi-e dor de ea, o vreau în fiecare clipă. Unde ești, zeița mea?
CITEȘTI
De la finit la infinit
Roman d'amourPovestea unei iubiri adolescentine în viaţa de zi cu zi.
