Take off your armor

212 11 7
                                    

-LOUIS' POV-

Stateam in clasa, incercand sa ma concentrez la ora, insa ce scria pe acel bilet nu imi dadea pace. Oare la cine se referea? Poate Ryan este cel care i-a servit drept "motor" aseara. Tot ce stiu e ca fata asta nu e intreaga la minte. Sa dansezi la bara noapte prin cluburi, mai ales dupa ce ai baut bine? Ii cam place distractia ce pot sa spun. Daca stau sa ma gandesc si eu m-am distrat privind-o. Fara sa imi dau seama un zambet prostesc imi apare pe fata in timp ce imi aduc aminte tot ce s-a petrecut la club. Am intors capul spre ea, dar datorita ochelarilor de soare nu puteam sa vad la ce se uita. Statea nemiscata, cu capul sprijit in palme. Sa nu spui ca a adormit. 

Am continuat sa i-au notite cand o voce putin ragusita se aude din spate "1918, s-a intamplat in 1918."

Mi-am intors capul si o vad pe Rose zambind. 

"Da, domnisoara Torres s-a petrecut in 1918, am zis cumva alt an?"

"Ati spus 1912. Data viitoare sa fiti mai atenta."

Poftim? E chiar asa de impertinenta? Data viitoare sa fiti mai atenta. Se crede cumva mama omida de le stie pe toate?

"Acum elevi, inainte sa se sune, colegul vostru Louis Tomlinson are sa va anunte ceva."

Oh, da am uitat.

"Cum a zis si doamna profesoara am un anunt de facut. Dupa cum stiti balul de toamna se apropie, iar eu sunt si anul acesta organizatorul. Asa ca daca vrea cineva sa se ofere voluntar sa dea o mana de ajutor, ridicati mana."

Fara indoiala ca baietii au fost primii, apoi inca vreo 5 s-au oferit, dar marea mea uimire a fost cand Rose a ridicat mana.

"Ma ocup eu de bautura!" A strigat din spatele clasei.

"Domnisoara Torres, chiar am vorbit si cu ceilalti profesori si am cazut de acord ca tu si cu Louis sa fiti amandoi organizatori. Asa te-ai putea integra mai bine, plus ca aptitudinile tale legate de desen sigur vor fi foarte folositoare." A spus profesoara razand putin speriata as putea spune. Sigur era mana directoarei. Ea face tot ce ii sta in putinta sa isi bage coada peste tot si sa ma enerveze.

Stai putin. Eu si cu Rose organizatori? Nu am auzit eu bine? Imposibil!

Stateam nemiscat nestiind ce sa zic, gandindu-ma doar cum o sa ii fac fata. Doar zgomotul soneriei m-a facut sa revin la realitate. Am iesit redepe din clasa, inainte tuturor si m-am indreptat spre cantina. 

Nu se poate. Dupa ce ca eu fac aproape toata munca o mai am si pe ea pe cap. Poate daca discut cu ea o sa ma lase sa fac eu tot fara sa se implice. Am iesit din rand si ma indreptam impreuna cu Harry spre masa unde stateam de regula cu baietii. Fara sa imi dau seama Rose apare de nicaieri si trece pe langa mine, lovindu-ne usor bratele. Nici nu am vrut sa ma intorc, asa ca am continuat sa merg. Ma uit spre tava mea si observ ca ceva lipseste. 

"Hoata de briose!" Am tipat spre Rose.

Ea s-a intors cu briosa mea in mana pe jumatate mancata. Acel zambet i-a aparut pe fata, apoi a aruncat cu briosa in mine, lovindu-ma in fata. Am dat glazura de pe ochi, apoi am luat un pumn de paste cu sos in mana si le-am aruncat in ea. Oops. Se pare ca i-am murdarit jachetuta de piele. Se vedea pe chipul ei ca nu se astepta sa reactionez si fara sa stea pe ganduri a aruncat cu rosile din salata. Nici nu a apucat sa ma nimereasca cand il aud pe Liam cum striga: "Bataie cu mancare!"

Era o debandada. M-am pus la pamant incercand sa ajung spre iesire. Dar tot ce am putut face este sa ma ascund repede sub o masa. 

"Lou, draga nu crezi ca ar trebui sa ii oprim? Doar noi am inceput toata asta."

Rose? Dintre toate locurile trebuia sa se ascunda sub aceasi masa ca si mine? Acum sunt sigur ca face totul intentionat.

"Tu ai inceput! Tu mi-ai luat briosa!" Am tipat la ea. Nu are niciun drept sa de-a vina pe mine.

"Pai trebuia sa ma rasplatesti cumva ca nu am spus inca nimanui  despre tatuaj, nu?"

Am ramas socat. De unde stia ca nu vreau sa afle nimeni inafara de baieti de tatuaj? Acum poate sa citeasca gandurile? 

"Vrei rasplata? Atunci haide!"

Am luat-o de mana si am fugit cu ea cat de repede am putut spre iesire. Din fericire am iesit aproape intregi de acolo. 

"Idiotule! Acum pierdem toata distractia!"

"Data viitoare sa imi spui cand vrei sa fi tinta umana!" Aproape ca mi-am pierdut controlul. Gata Lou calmeaza-te nu te cobori la nivelul ei. Eram amandoi murdari si miroseam a sos de rosii cu crema de ciocolata si pui prajit. Nu tocmai cea mai buna combinatie. Ce puteam sa fac? Acum trebuia sa fiu dragut cu ea ca sa nu spuna nimanui, macar pana ce sunt gata sa arat tatuajul celorlalti. Cred ca asa e normal. Bine, nu e chiar normal sa fiu santajat si mai ales de o persoana ca ea, dar nu aveam ne ales.

"Vino cu mine!" I-am zis si fara sa spuna ceva m-a urmat pana la mine acasa. Noroc ca nu era nimeni, caci sigur aveam problema ca am adus o fata ca ea acasa, mai ales in halul in care aratam amandoi acum. A intrat, putin uimata ca am adus-o aici apoi a inceput sa rada.

"Ce idiot poti sa fi! Acum stiu unde stai si pot sa te vizitez cand vreau." A spus razand cu pofta. 

Ce a fost in capul meu? De ce am adus-o aici? In momentul asta chiar sunt un idiot. Dar ce puteam sa fac acum? M-am dus la mine in camera si am luat un prosop si niste haine curate care sper sa ii vina. Am coborat in sufragerie, unde ma astepta. Bine ca nu s-a asezat pe canapea, caci eram mort daca facea pete de mancare.

"Baia e sus. Du-te si fa un dus. Uite aici niste haine." I-am intins lucrurile, uitandu-ma in jos, in timp ce simteam ca obrazii mei se fac rosi. Nu stiam de ce. Poate doar pentru ca mi-o imaginam...mmhh...dezbracata. Si totusi de ce rosesc tot nu stiu, nu mi s-a mai intamplat asa ceva cand eram cu Monic. Rose a luat haine, apoi s-a uitat lung la mine. 

"Sti...putem sa impartim cabina de dus daca vrei, asa o sa terminam mai repede, poate. Tot ce trebuie sa faci e sa iti dai armura jos, micutul meu cavaler." Iar zambetul acela pe fata. Dar de data asta era mai rau. Era foarte aproape de mine, iar mana ei imi ridica usor tricoul. Pur si simplu am inghetat. Degetele ei mi-au atins abdomenul usor, in timp ce se uita direct in ochii mei. Se uita de parca cauta ceva, un punct slab, ceva ce m-ar face sa cedez oricand in fata ei. Si-a apropiat nasul de al meu, iar genele ei se miscau lent. Incercam sa ma misc, dar ceva ma tinea imobilizat. 

"Esti penibil!" A incepu sa rada, mergand spre baie.

Nu puteam sa cred i-ar si-a batut joc de mine. 

"Dar..." A spus deschizand usa. Privirea mea s-a intors spre ea.

"Nu ar fi o idee prea rea. Am putea economisi apa." Mi-a facut cu ochiul, apoi a inchis usa. 

Acum tot ce puteam face este sa o astept. Dar cu fiecare minut care trecea simteam cum un nod mi se pune in gat, iar palmele transpirau din ce in ce mai tare.

The perfect and The tattooed - Louis Tomlinson FanFictionUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum