Burning Love

Capitolul 8

Aici e noul capitol! Sper sa va placa :D

____________________________________________

Cand m-am trezit a doua zi de dimineata, eram singura in camera. Nu stiu unde plecase Augustin, dar cert este ca eram singura.

Micul dejun era pe masuta din camera, iar langa, se afla un bilet cu numele meu pe el. Am luat o capsuna din bol si sucul de portocale de pe tava si am deschis biletul.

Am scapat sucul in momentul in care am citit biletul. Ce doamne iarta-ma se intampla? Ce i-a venit? De ce tocmai acum? Chiar vorbeste serios?

"Draga Christina,

Probabil doar ce te-ai trezit si te-ai ridicat din pat gandindu-te ca te-am lasat singura in camera. Nu incerca sa ma cauti, am plecat de mult, sunt deja acasa. Ti-am lasat bani pentru avion intr-un plic si un card pe care il poti folosi oricand doresti. Vreau sa folosesti banii ca sa te intorci acasa, Christina. Da, stiu, probabil ti se pare ciudat ca fac asta, probabil te intrebi de ce fac asta, dar tot ce trebuie sa stii este ca trebuie sa te intorci acasa, la familia ta, la prietenii tai, la iubitul tau. Ei nu stiu nimic despre perioada cat ai stat cu mine. Din cate am inteles, toti stiu ca esti plecata in concediu. Nu m-am atins de ei, Christina, toti sunt bine sanatosi si nu stiu nimic despre viata ta de agent secret. Cel mai probabil, serviciile secrete au nascocit treaba cu concediul, iar de bagaje ma voi ocupa eu avand in vedere ca toate hainele tale sunt la mine acasa. De asemenea, Emily este bine si a ajuns deja acasa. Parintii tai stiu de sederea ei in casa mea pentru ca sunt persoana care a platit pentru tratamentul de care are nevoie pentru a se vindeca de cancer. De asemenea, stiu ca in momentul asta te gandesti cum ai putea sa imi multumesti pentru ceea ce am facut pentru Emily. Nu vreau sa imi multumesti, Christina, nu vreau sa vorbesti cu lumea despre mine, nu vreau sa ma cauti, nu vreau sa ni se mai intersecteze drumurile, iar singurul lucru pe care il poti face pentru a-mi multumi este sa te intorci inapoi la viata ta.

Adio, Christina!"

Stateam in camera de mai bine de doua ore si nimic nu se intamplase. M-am tot invartit dintr-un colt intr-altul, m-am uitat pe fereastra, am verificat si holul de vreo trei ori, dar nimic. Augustin nu era, garzile lui de corp nu erau, nu mai era nimeni. El chiar plecase si imi daduse drumul. Eram libera sa ma intorc acasa.

*****

-Chrrriisss!

-Maayaaaa! – am tipat alergand spre cea mai buna prietena – Ma bucur atat de tare sa te vad!

-Doamne, nu pot sa cred ca in sfarsit ai ajuns acasa! Cum a fost in concediu? – a intrebat ea, clar entuziasmata si incredibil de curioasa.

Fantastic! Trebuia sa gasesc neaparat o cale de scapare.

-Hai sa mergem mai bine la o cafea si iti povestesc acolo tot. – am spus zambind, sperand ca o sa fie de acord si ca nu o sa ma sece tot drumul la cap in legatura cu minunata mea vacanta.