Nimic nu o sa fie ca inainte

3. E real...

Nu poate sa fie real. O lume asa perfecta. Fara nici un defect pana la momentul de fata. Imposibil. Visez. Asta e clar. Dar nici un vis nu a fost atat de real pana acum. Ma sperie situatia. Gata. Ies din vis. E singura modalitate prin care sa vad daca e real sau nu. * ma stramb de zici ca is constipata in timp ce ma chinui sa ies din vis *.

- Aaaa....Snow....Ce faci? Intreba Eden confuz de privirea mea.
- Nu pot. Spun eu incetand sa ma stramb cu mainile gesticuland in aer.
- Ce nu poti? Te ajut? Intreaba Eden inca confuz.
- Nu pot sa ies din vis. E un vis nu? Visez! Nu???
- Nu visezi. Stiu ca e greu dar nu visezi. Esti intr-o alta lume. Spune Eden asezandu-se pe una din bancile perfect curate, cu un zambet mic pe fata.
- Cum se cheama "Lumea" asta? Spun eu asezandu-ma langa el privind spre oras.
- Hmm...Spune zambind. Cum vrei tu.
- Poftim? Dar nu are nume?
- Mnu. Oamenii de aici nu pun accent pe lucruri marunte cum ar fi numele. Ei doar fac ceea ce vor si ce trebuie sa faca, incearca sa imi explice Eden.
- Ciudat.
- Nu e ciudat. E normal pentru ei.
Eden ma incurca si mai mult. Parca as fi Alice in tara minunilor. Asa ceva exista doar in basme. Un oras fara nume, oameni care nu sunt superficiali, care pur si simplu isi vad de treaba lor. Imi place aici din ce in ce mai mult. Iubesc schimbarile. Si poate ca cateva zile aici ma va face sa inteleg mai bine ce e cu atata perfectiune.
Sirul gandurilor imi fu intrerupt de Eden care zise:
- Daca vrei poti sta o vreme la mine pana te obijnuiesti cu atmosfera noua pentru tine dupa cum vad.
Ok, nu strica un loc unde sa stau. Dar de ce ma ajuta? Pare dragut dar....nu stiu. Eh, tot e mai bine ca vesnica plictiseala de acasa. Putina distractie e bine venita.
- Ok. Unde stai?
- E o casa la 5 strazi de aici. E micuta dar dupa cum vad iti va placea.
- Bun, mergem? Spun eu ridicandu-ma.
- Sigur. Pe aici.

Mergem pe un o strada dreapta si lunga din centrul orasului. Multe magazine. Targ, tarabe, zici ca e un carnaval.
- E 22 septembrie, ziua dulciurilor. Spune el.
Asta explica multe. Noi de ce nu avem sarbatoarea asta? In fine.
Afara era un soare stralucitor. Ma uit in jos si observ in buzunarul buzei de trenning un biletel alb pe care era scrisa data de azi, 22.09.2015. Eu l-am pus aici sa nu uit ca e ziua celei mai bune prietene. Si nici nu i-am spus la multi ani. Ma revansez cand plec de aici.
Cu gandurile mele nici nu am observat ca am ajuns. Nu e departe.
- Casa dulce casa....spune Eden deschizand usa.
Nu puteam sa vad multe din cauza gardului viu si frumos ce era in jurul casei.
- Tu locuiesti singur? Spun eu din curiozitate.
- Nu. Parintii mei sunt plecati cu afaceri in alt oras si urmatoarele luni voi sta singur.
- A, scuze. Spun in timp ce il urmez spre curte. Era o curte mica cu gazon scurt taiat . in stanga un balansoar mic si in dreapta o masa cu 4 scaune cu o umbrela in mijloc.
Intrand in casa era minunata. Modesta. In aer se simtea un miros profund dar nu l-am putut identifica. Orasul acesta...are o aura speciala.

Am urcat sus si ultima camera era a mea. O usa alba de lac cu sticla. Pefecta. Am intrat si am vazut un patut mic de o persoana cu asternuturi multicolore. Un dulap alb mare, spatios desii nu am haine la mine. Parchetul alb perfect stralucind. Un birou cu o lampa un sertar si un dulapior mic, tot albe. O oglinda mare langa cu rama alba si neagra. Un fotoliu pufos de culoarea asternuturilor cu 2 perne micute pe ele. Langa pat o noptiera cu o vaza cu flori. In dreapta era o usa care duce la baia mea. O usa alba cu sticla , acoperita de 2 perdele albe. Aia era usa spre balcon. Am intrat si pe margine erau flori multicolore. Pe partea stanga era o masa mica si un scaun. Ce frumos era. In curte se putea observa o mica gradina cu flori. Camera mea era de asupra garajului. De pe balcon puteai sari pe garaj.
- E frumoasa nu? Spune Eden intrand in camera.
- E perfecta, a cui o fost?
- A surori mele. Are o varsta apropiata de a ta, putin mai mica. O poti folosi tu din moment ce ea e la matusa in alt oras. Simte-te ca acasa.
- Mersii mult. E exact pe gustul meu.
- Daca ai nevoie de haine, i-a din dulap. Nu se supara. Ok. Fa-te confortabila pana ce eu pregatesc masa. Spune Eden indreptandu-se spre usa.
- Bine.