Me Before You

El...

Dupa cum am presimtit am avut o zi grea plina de probe. Eram in pauza dupa lectia a-3-a, imi cautam niste foi cu scenarii, am avut o tema sa scrim un scenariu. Imi plac asa teme, sunt destul de buna la scris scenarii. Brusc am simtit mana cuiva pe umarul meu. Ma intorc si ce sa vad el... Jack Davis, un brunet cu ochii verzi, inaltime medie. Fuck... ochi verzi, sunt moarta, ador ochii verzi. El era genul ala de baiat rau, care frange ochii tuturor fetelor " Si tu ar trebui sa te tii departe de el", imi spune subconstientul meu, si ce pot spune are dreptate

"Buna, ma mai privesti mult?", spune iar pe fata ai apare un zambet jucaus

"Eu..., nu..., scuze", spun si-mi mut privirea spre dulapul meu, daca ma mai uit mult in ochii lui...

"Nu, nu este nici o problema, imi place cand faci asta", spune cu o mandrie tampa

"Pai ar fi bine sa tii minte momentele in care m-am holbat la tine, ca n-o sa se mai repete, nu ma holbez de 2 oi la aceeasi persona", i-o tai scurt, "Imi pare rau'', nu-mi pare, "dar am ore, trebuie sa plec, mai vorbim", nu mai vorbim niciodata, spun si plec, deja imi era rau de la mirosul de tigara care era imbibat in toate hainele lui, nu ma mira la cat fumeaza , niciodata nu am suportat mirosul de tigara. Au mai urmat inca trei lectii plictisitoare, iar dupa a trebuit sa raman la o repetie pentru un spectacol cu ocazia a nu stiu ce zi, stiu ca este pentru binele meu, trebuie sa ma deprind cu scena, cu scenariile, cu replicile, cu tot ce tine de actorie. Dar sunt unele zile cand vreau doar sa ma duc in camera mea sa sting lumina, sa ma bag sub o plapuma si sa plang, stiu ca suna a copil mic, dar doar asa ma pot decarca, pentru ca din pacate nu pot povesti nimic nimanui, niciodata nu am putut vorbi despre mine si viata mea, pentru ca nu am ce povesti, nu am o viata demna de urmat, niciodata n-am fost mandra de viata mea. Dupa ce repetitiile au luat sfarsit am mers la cafeneau unde lucram. Nu era prea aglomerat, probabil din cauza vremii de afara, era o vreme foarte urata, dar mie imi place, mereu mi-a placut ploaia, pentru ca atunci ma simteam bine, stiam ca nu sunt eu singura care plange. Am luat niste comenzi, am deservit cativa oameni, apoi am mers pana la un magazin, trebuia sa fac cumparaturi ca de altfel, murim de foame pana maine.

**************************************acasa:

"Hey, Brit am ajuns, am facut cumparaturi asa ca nu murim de foame"

"Buna Meg", spune ajutandu-ma cu pachetele

"Cum a fost ziua?", ma intreaba din bucatarie

"Bine", spun dandu-mi geaca jos

"M-ai intrebi desigur ca mananc"

Dupa o masa copioasa am mers in camera mea, sa-mi fac temele, maine am proba la istoria artelor, am deschis cartea si am inceput sa fac unele conspecte, dupa care sa-mi fie mai usor sa invat

*************************************dupa un timp:

"Hey, ce faci ar trebui sa dormi", tresar cand o aud pe Brit din pragul usii

"Ei haide ca nu este atat de tarziu", ma smiorcai eu

"Nu deloc, daca 12 noapte nu este tarziu pentru tine"

"Cat este?", intreb antinzadu-ma dupa telefonul de pe noptiera mea, aww cand s-a facut asa de tarziu

"Deci acum mergi la culcare", spune Brit pe un ton autoritar

"Mai citesc odata si..."

"Nu, da-mi cartea te stiu eu pe tine", ma intrerupe venind si luandu-mi cartea din mana

"Hey!!!!!!", protestez eu

"Acum am spus'', vrea sa para serioasa dar nu i se primeste si incepem amandoua sa radem

"Bine, mamai dar pot macar sa fac un dus, nu ma pot culca murdara nu?", intreb imitand un copil mic

"Mmm... bine dar sa fie rapid"

"Stii ca mie nu-mi plac dusurile lungi", spun si merg sa-mi iau un prosop

"Noapte bune Meg", vine spre mine tragandu-ma intr-o imbratisare

"Noapte buna Brit", spun in imbratisare, apoi ea pleaca la ea in camera, iar eu in dus. Am facut un dus, apoi m-am uscat dupa mi-am luat lengerie, si pijama cu spongebob, da stiu ca sunt prea mare dar iubesc pijamalele astea. Mi-am luat laptopul si am intrat pe facebook, aveam o cerere de prietenie, interesant cine era. Este... oh nu... nu se poate... este Jack... ce vrea el de la mine, presimt ca este ceva de bine. Am apasat butonul de acceptare... stop am facut ce... mda si de ce am facut eu asta..., poate curiozitatea mea idioata este de vina, o da desigur ca ea este de vina. O sa aflu. Apoi am gasit un anunt in care spunea ca one derection dau peste o luna concert aici, ai ador pe acesti baeti, trebuie sa fac rost de bilete. Am gasit un site cu bilete si am rezervat 2 bilete. Unul mie si altul pentru Brit, ea este fana numarul unu, va fi fericita sa afle ca avem bilete.

############################:

07-11-2015/Dany