Chapter 1

325 24 0
                                    


Harry's P.O.V.

"Azi la sport, prietenii tai iar s-au luat de mine. Imi doresc sa putem exista. Fara tine nu sunt eu... Chiar as vrea sa avem flacara aceea care arde neincetat. Acum doua zile am ramas inconstient din cauza taieturilor. Ma intreb daca te-ai gandit la mine ieri. Te iubesc.
Semnat, H"
Scriu foaia si o impaturesc, bagand-o in dulapul lui Louis. Nu stie ca eu ii trimit biletelele. Nimeni nu stie ca eu ii trimit biletelele. Bine, mai putin Cara... ea ma ajuta in momentele in care simt ca nu mai pot. Ea a fost singura care a reusit sa-mi aduca zambetul pe fata. Si acum imi aduc aminte ziua in care a venit la scoala noastra. Atunci cand inca nimeni nu se lua de mine si Louis nu ma neglija... De cand m-am imprietenit cu Cara, este atat de rece.
~Flashback~
Stau in banca mea de la geam ca de obicei si desenez diferite peisaje. Nimeni nefiind in clasa la pauza de masa, bineinteles. Usa se deschide, pe ea intrand Louis.
"-Hei." spune asezandu-se langa mine.
"-Hai sa mananci cu noi.Daca nu mananci ceva, jur ca te duc la spital. Nu mai esti tu, ce-i cu tine?" imi spune si ma intreb oare daca lui chiar ii pasa.
"-Nimic." ii raspund si imi continui schita. Daca il privesc, risc sa ma dau de gol ca il plac. Da, il plac, si asta de anul trecut si eu nu i-am spus niciodata ce simt.
"-Nimic pe dracu!" tipa si isi arunca rucsacul pe jos.
"-Si ce vrei Louis sa stii? Ca sor-mea ma uraste si ca ai mei divorteaza pentru ca tata a inselat-o pe mama? Asta vrei sa stii?!" tip si imi strang creioanele in penar, luandu-mi blocul si ridicandu-ma, indreptandu-ma spre usa.
"- Im-imi pare rau..." sopteste exact in momentul in care apas pe clanta.
"-Nu e vina ta." spun iesind pe usa, trantind-o in urma mea.
Merg pe coridorul lung al scolii ajungand la dulapul meu. Imi bag blocul si penarul inauntru si il inchid, bagand cheia in buzunar. Merg incet spre scari le cobor. Ajung la etajul doi si ma ciocnesc de cineva.
"-Imi pare rau." spun si ma uit la persoana pe care aproape am daramat-o.
"- Nu-i nimic. Hei, daca tot esti aici imi poti arata unde-i cantina? E cam pustiu pe aici si nici macar secretariatul nu stiu unde e. Apropo, sunt Cara." zambeste si imi intinde mana.
"-Eu sunt Harry. Hai pe aici."
~End Of Flashback~
Si de atunci, Louis pare ca ma uraste. Imi doresc sa am puterea sa-i vorbesc, dar sunt prea laş...

__________________________________
Păi e capitolul unu si daaaa ♡
Dacă v-a plăcut, lăsați-mi părerile voastre într-un comentariu. Noi ne-am dus, ceau...
R & D

Infinity || Larry Stylinson ||Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum