Adevarul

265 17 0
                                    

M-am trezit intr-o camera slab luminata de o amarata de veioza. Stateam intisa pe un pat cu o patura peste mine. M-am holbat la tavan cam un minut inainte sa-mi navaleasca amintirile.

Imediat am dat patura la o parte.

Ce bine ! Sunt inca imbracata ! am remarcat.

M-am ridicat din pat si am privit in jur.

In dreptul patului era o oglinda. M-am uitat in ea si mi-am pipait gatul. Am observat ca aveam vanatai pe gat si pe maini, iar capul imi era bandajat.

Trebuie sa ies de aici cu orice pret !!! Dar cum ?

M-am plimbat prin camera incercand sa gasesc o iesire.

Nimica nimicuta !!!

Nu tu ferestre. Gaura de ventilatie era astupata, iar usa incuiata.

Cum sa ies de aici ? ma tot intrebam.

Dintr-o data usa camerei s-a deschis. Alek a intrat in camera cu un zambet viclean pe buze inchizand-o. 

- Te-ai trezit ! 

M-am dat cativa pasi in spate. Stiam ca el incercase sa ma sugrume. Eram speriata si tremuram toata, din nou. Nu vroiam sa mai am de aface cu el. Vroiam doar sa plec acasa. 

- Esti bine ? Ai tras o cazatura zdravana. 

- Stai departe de mine !  

- Calmeaza-te ! Nu vreau sa iti fac vreun rau !  

A avansat cu cativa pasi spre mine, iar eu m-am mai dat cu inca cativa in spate pana am dat de perete. 

-De ce ai incercat sa ma ucizi ? l-am intrebat ingrozita. 

- Pai...Am incercat. Dupa am realizat ca n-am apucat sa-ti dau medicamentul miraculos. Mai ai  doar putina rabdare !

S-a intins pe pat cu mainile sub cap si a inchis ochii. Cred ca adormise. Nimeni nu statea in dreptul usi.

Asta e momentul meu. Sansa mea sa scap de nebunul asta.

M-am indreptat spre usa incet fara sa fac vreun zgomot. Ma mai uitam din cand in cand in urma ca sa ma asigur ca nu se trezise.

La viteza mea am traversat camera intr-un 1 minut si jumatate, dar parca a durat o vesnicie.Cand am apasat pe clanta sa deschid usa a scos un scartait. Insa nu foarte tare spre binele meu. M-am uitat inca o data in urma ca sa vad daca s-a sculat din somn.

Statea linistit si dormea. Nu se miscase deloc in tot acest timp.

Asta-i bine !

Am deschis usa ... Si surpriza !

- Pleci undeva ?

Alek statea tantos in fata usii cu o mutra suparata.

- Cum ai ... Adineauri erai acolo ! zbier surprinsa uitandu-ma inapoi si vazand ca patul era gol. Cum faci toate astea ?

- Te-am rugat sa ai rabdare, insa observ ca nu poti !

Ranjea malefic holbandu-se la mine. Ma speria privirea asta. Nu puteam sa ma misc. Nu stiam ce sa fac. Stateam pur si simplu acolo impietrita de frica uitandu-ma direct in ochii lui.  

S-a apropiat de mine, m-a luat in brate si a inceput sa ma sarute rece si apasat. Recunosc ca in tot acest timp am vrut sa-l sarut, dar nu in felul acesta, nu in situatia aceasta

Sa inceapa jocurile. mi-a soptit incet la ureche. 

Dupa mi-a dat gatul intr-o parte si a inceput sa-l linga. Am gemut deoarece numai simtisem o asemenea senzatie inainte. Era atat de bine, apoi brusc am simtit numai durere.

Mi-am intors privirea. Alek ma musca, se infructa din gatul meu bandu-mi sangele pofticios. Se desprinse de el pentru cateva secunde, iar atunci am putut sa-i zaresc coltii. Erau lungi si ascutiti. Ochii lui caprui aveau acum o noanta de sangeriu.

Coltii, puterile supraomenesti, ochii lui. Toate acestea. Ce este el ? ma intrebam in sinea mea.

Am pus lucrurile cap la cap si mi-am dat seama.

VAMPIR !!!

Alek era un vampir, iar eu eram intr-un mare pericol.

Trandafirul noptii :  Un nou inceputUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum