Trandafirul noptii : Un nou inceput

O veche poveste si o noua victima

Alek se satura si isi scoase coltii din gatul meu. Am tresarit de durere in timp ce el se holba intens la mine respirad greoi. Imi dadu drumul din stransoarea lui tragand aer in piept si revenindu-si  in fire. Ochii lui devenisera din nou caprui, iar coltii disparusera. Isi duse maneca de la jaketa de piele neagra la gura ca sa se stearga de sange. Eu tremuram toata. Nu stiam ce sa fac si eram pierduta. O lacrima mi se scurse pe obraz. Imi muscam buza inferioara ca sa ma abtin sa nu plang. Cine stie ce iar mai fi trecut prin cap daca ma vedea asa de slaba. Trebuia sa fiu puternica !

Imi dadu la o parte cateva suvite rebele uitandu-se ganditor la rana de pe gatul meu, apoi ma privii in ochii. Am scos un scancet ne mai putand abtinandu-ma sa nu plang.

- De ce plangi ? Nu o sa te ranesc !

- Ce vrei de la mine ? il itreb incepad sa-mi curga lacrimi din ochii mei albastri.

- Ssss ! Nu mai plange ! Nu o sa-ti fac nimic !

Ma lua in brate mangaindu-ma pe spate. Ma saruta in crestetul capului soptindu-mi la ureche :

Trebuie sa iti explic ca sa intelegi.

Se aseza pe pat facandu-mi loc langa el. Ma asez si eu la randul meu pe pat. Imi pun mana peste rana deschisa, dar nu imi intorc privirea spre el.

- Deci... incepu. Totul s-a intamplat in 1863. Tata fusese omorat de un betiv cand isi facea obisnuita lui plimbare de seara. Mie si fratelui meu mai mare ne-a fost greu sa trecem peste moartea lui find faptul ca eram apropiati.

- Stai ! il intrerup eu de la poveste. Tu ai un frate mai mare ?

- Da ! Il cheama Tim, iar diferenta de varsta dintre noi este de 3 ani.

- Tim Ordover. Hm... OK ! Continua !

Incepusem sa ma calmez. Mereu mi-a placut sa ascult o poveste sau sa citesc una dar nu era momentul sa las garda jos.

- Mama incepuse sa cedeze nervos. Era disperata sa ne tina in viata, insa mai era si o puternica vrajitoare. A facut o intelegere cu unul dintre cei mai puternici vampiri din lume, Felix, ca sa ne transforme in vampiri pe mine si pe Tim.

- Inca ceva ! il mai intrerup eu o data de la povestea vietii lui. Mama ta a fost o vrajitoare, iar tu esti vampir. Deci, inseamna ca esti un vampir cu puteri magice ?

Alek observa ca incep sa imi revin din trauma asa ca im schita un zambet cald pe buze raspunzadu-mi la intrebare :

- Nu. Ori esti vampir ori vrajitor. Nu poti fi amandoua in acelasi timp. Sa vedem unde ramasesem... A da ! Dupa ce ne-a transformat in vampiri mama a plecat pur si simplu lasandu-ne pe mana maleficului Felix.

- Dar ce a obtinut acest Felix de la mama voastra ca sa va transforme ? Si cum devine un om vampir ?

- Pe noi ! Ca sclavi ai sai ! Ne dadea misiuni de indeplinit. Unele erau banale, altele mortale. Dar fieacare era o lectie pentru noi doi despre cum trebuie sa fi vampirul perfect si cum sa iti petreci eternitatea. Iar chestia cu tranzitia ti-o explic cand termin cu povestea.

- Vampirul perfect  !?

Alek chicotii putin. Cred ca-i placea sa ma vada asa curioasa in legatura cu viata lui si nu speriata.

- Sti tu ! Cum sa vanezi, sa te hranesti, sa ucizi si sa iti acoperi urmele. Cum sa te lupti cu alte creaturi supernaturale, sa invingi si sa supravietuiesti. Dupa ce s-a plictisit de noi ne-a eliberat.

- Asa... Gen :  gata m-am saturat de voi va arunc la gunoi si imi caut alte jucarii ?

- Mda ! Ne-a redat libertatea, iar eu si fratele meu am luat-o pe cai diferite. Eu incercam sa ma regasesc pe mine si sa dau uitarii tot ce s-a intamplat, insa Tim era furios pe mama ca ne trimisese in ghearele lui Felix. A suferit enorm de mult. A inceput sa bea, nu mai era el, nu stia ce vroia si umbla cu femei de cea mai joasa speta. Am inceput se ne certam si sa ne batem si de aceea de 70 de ani nu l-am mai vazut.

- Saracul ! Nu-mi vine sa cred ca nu ai mai dat de el timp de 70 de ani ! Si acum ce o sa se intample cu mine ? Ma vei ucide sau pot sa plec acasa ?

Spusesem acestea pe un ton ferm. Nu imi mai simteam ochii umezi, gata sa verse lacrimi. Nu ma mai simteam speriata. Ma gandeam la ce sa ma astept.

- Poti pleca acasa. raspunse pe un ton sec.

Ma ridic usurata si calma, dar in secuda doi Alek ma trase inapoi intinzandu-ma pe pat. Se sui peste mine zambindu-mi provocator.

- Dar hai sa mai stai putin !

Incepu sa ma sarute. Insa de data aceasta imi placea, chiar imi placea. Cald, apasat si saruta atat de bine.

- Stiu ca te-ai indragostit de mine ! Felul in care ma priveai in fiecare zi. Timida si retrasa, astepdand o sansa. De acea ai acceptat sa vi la mine acasa, m-ai invitat la ceinerie cu prieteni tai, ai profitat de rahatul ala de proiect ca sa ne cunoastem mai bine.

-  OK. Recunosc asta ! Dar tu ce simti pentru mine ?

Spre mirarea mea eram atat de sigura pe mine cand i-am pus acea intrebare.

- Cred ca imi placi, pustoaico ! De aceea te vreau langa mine pentru o intreaga eternitate !

Zambii viclean, iar eu m-am incruntat. Isi musca incheietura maini fortandu-ma sa ii beau sangele.

- Asta-i fata mea ! spuse in timp ce ma forta sa beau si mai mult. A venit clipa !

Isi trase mana inapoi punand-o in jurul gatului meu. Icepu sa ma stranguleze. Simteam ca nu mai am aer. Am murit sufocata auzindu-l spunand :

- Te iubesc ! Vei fi a mea pe veci si mi te vei darui !