Hotărârea

Capitolul 5

-Am intrat intr-o mare problema si am nevoie de ajutotul tau . Ma ajuti ? -fara sa mai stea pe ganduri imi arunca un zambet si aproba din cap ....

Imi mut privirea la drum si observ cladirile si persoanele care se pierd incet in fata vitezei produse de masina , dar dintr-o data aceasta imi fuge la mainele noastre care se incalzesc reciproc ; degetele noastre formeaza o impletitura care dupa prima privire mi se pare greu de despletit .

Incercam sa imi dau seama de ce nu tinem de mana in ciuda faptului ca ne stim de doar cateva ore . Gandurile imi sunt distruse de o frana puternica care era cat pe ce sa ma arunce prin parbriz daca nu eram tinuta de centura . privesc speriata prin parbriz si vad un tanar impreuna cu sora lui mai mica pe care o tinea de mana , speriati si ei de frana . Le face semn sa treaca , iar acestia isi continua drumul pana ajung pe partea cealalta a strazi .

-Ai multe explicati de dat . Imi spune in timp ce accelereaza , privirea lui fiind atintita pe fata mea . Dar nici eu nu ma las mai prejos si caut curajul necesar pentru ai raspunde cu o replica pe masura .

-Si le vei primi cand vei raspunde si tu la intrebarile mele . Spun si imi mut privirea inapoi la drum .

-Ihm .. intrebari ? Ce intrebari ? Intreaba si incerc sa imi retrag mana dintra lui dincauza nervilor , dar el observa si mi-o strange mai tare .

-Da-mi drumul ! Strig la el , dar cand vad ca nu reactioneaza continui fara sa mai tin cont de faptul ca ar trebui sa ii fiu recunoscatoare ca ma ajuta , dar ma comport ca un copil razgaiat care nu si-a primit acadeaua . Cine esti tu si de ce erai in fata casei mele ? Ce vrei de la mine si de ce mama masii ma ti de mana ? Intrebarile continua sa apara , iar lacrimile imi invadeaza din nou obraji . La naiba acum ma mai fac si de ras , nu imi ajungea spectacolul din fata casei . El se uita la mine si ma pregatesc psihic pentru orice raspuns , dar secundele trec si apare un semn semn de intrebare : De ce ma ajuta ?

- Ti-am zis .. ma cheaza Flavio . De ce eram in fata casei tale ? Aaa .. pentru a-ti inapoia umbrela dar tocmai atunci ai aparut tu . Raspunsul lui pare asa de logic , dar nu raspund si raman cu speranta ca mai are ceva de spus , dar si el tace si privirea lui se indreapta spre drum . Fara sa mai stau pe ganduri imi retrag mana si imi sterg lacrimile .

Dintr-o data trage masina pe dreapta si se intoarce spre mine . Ma priveste pentru cateva secunde , dupa care ma trage intr-o imbratisare . Imi ridic bratele si il imbratisez si eu . Chiar avem nevoie de asa ceva .

- Multumesc . Spun printre lacrimi fiind constienta ca aceasta imbratisare m-a ajutat foarte mult .

Nu dupa mult timp opreste in fata unui bloc . Ma dau jos din masina si imi mut privirea spre el . Parca imi citestele gandurile si imi raspunde inainte a putea adresa intrebarea .

-Da , aici stau eu . Stiu ca e cam ciudat sa te aduc la mine acasa , dar asta e singurul loc care mi-a venit in minte . Nu iti fie frica , pentru ca nu iti fac nimic . Imi spune si incep sa realizez ca are dreptate . Nu are de ce sa imi fie frica de el . Are un aer care imi inspira incredere .

-Nu imi e frica .

Deschide usa si se opreste , lasandu-ma pe mine sa intru inainte . Privirea imi este atintita asupra unei canapele verzi ,mare care este situata pe un colt langa fereastra . In fata ei se afla o masa de sticla pe care se gasesc doua carti si trei pahare . Peretele este din caramida , acesta este preferatul meu ; langa vad o masa in cerc , alaturi de patru scaune , in dreptul lor fiind niste scari de lemn care duc la o superba bibloteca . Acesta ocupa o mare parte din camera , avand toate rafturile pline de carti de toate formele si marimile . In dreptul rafturilor se afla un scaun si o chitara . Ma intrept spre o carte si analizez bine scrisul , dar nu intleg nimic .

-Este in rusa . Imi spune Flavio si mi-am dat seama ca a observat incruntatura mea asupra carti .

-Sti rusa ?

-Ehh , nu chiar . Doar cateva cuvinte . Avem niste prieteni rusi si am invatat cate ceva de la ei . Tot ei mi-au dat cartea aia .

Dupa ce am am pus cartea la loc pe raft , ne-am asezat pe canapea . In ciufa faptului ca nu am locuit niciodata intr-un apartament , aici ma simteam bine , in siguranta . Fereastra de langa noi era destul de mare pentru a permite razelor sa intre in camera . Canapeaua avea un verde inchis care iti lua ochi , iar peretii erau pur si simplu magici . Bineinteles ca nu era vorba de locuit , doar ca ziua era pe sfarsite , iar soarele disparea incet , facandu-i loc lunii. Maine avem de gand sa ma duc la Elisa . Orice ar fi ea m-ar fi primit ca bratele deschise .

-Acum poti sa imi spui ce voiai sa faci ? Ce e cu valiza asta ? - pentru o secunda ezit sa ii spun adevarul , dar cred ca pana la urma va afla asa ca ii spun direct .

-Voiam sa ma mut la o prietena .

- De ce ?

Ehh ... pentru ca parinti pe care i-am parasit si pe care ii urasc au venit dupa trei ani sa ma ia cu ei . Cu toate ca eu refuz sa fiu in jurul lor , ei au venit pusi pe treaba . Hm .. si de aceea am plecat de acasa , cand te-am vazut pe tine in fata casei mele , m-am urcat in masina ta si am venit in casa ta .

- Ihm .. o problema de familie . Nimic grav . -spun si imi mut privirea spre ceasca de cafea din fata mea . Acum ca s-a lasat intunericul , nu cred ca voi mai putea dormi .

-Chiar ? Esti sigura ca nu e nimic grav ?

- Da , sunt sigura . Acum , scuza-ma , dar trebuie sa plec . Voi merge la o prietena in noaptea asta . - ma ridic si ma indrept spre usa cand o mana ma prinde si ma trage inapoi.

-Nu pleca ...

-De ce ?

-Pentru ca ... pe mine nu ma deranjeaza sa ramai in noaptea asta aici . Maine te voi duce eu .

Chiar nu imi doream sa plec la Elisa pentru ca stiam ca va urma o serie de in trebari  , asa ca am decis sa raman . Am incuvintat si in urmatoarele ore am vazut mai multe filme . Comedie si actiune . Nu prea sunt eu un adept al filmelor , dar am suportat putin . Am mancat popcorn si am comandat pizza . A fost o seara fantastica . Cred ca nici cu Elisa nu m-as fi distrat asa . Dupa miezul noptii ne-am retras in camerele noastre . Ma bucur ca ziua asta s-a terminat si ma pot tranti intr-un pat cald.

Inainte sa intru in lumea viselor , i-am trimis un mesaj unchiului Octavio , in care i-am zis ca am ajuns la Elisa si ca il voi suna maine . Nu are numarul ei , asa ca pot dormi linistita pentru ca stiu ca ma crede .