Începe jocul: Prima zi.

100 14 0
                                    

Acolo era un teanc de cadavre. Mirosul era aproape insuportabil. În stânga încăperii se mai afla o uşă. Ne-am apropiat de ea. Pe jos se afla un bilet. Alice l-a luat şi a început să citească.
" Dacă citiți acest bilet vă spun de acum că jocul a început. Care sunt regulile: voi dacă vă vreți prietenul teafăr trebuie să îl cautați. Dacă după o săptămână tot nu îl găsiți o să-l omor. Acum o să vă spun şi primul indiciu:
Se află în centrul oraşului şi este abandonat. Nu vă spun mai multe.
Cu scârbă,
Criminalul."
-Acum mergem să-l căutăm! a spus Alice nervoasă începând să urce scările.
-Stai, aşreaptă-mă. am spus eu.
Ne-am urcat în maşină. Alice a băgat cheia în contact, a pornit motorul şi am plecat.
-La ce loc crezi că se referea? am întrebat-o eu.
-Pai ori la restaurantul care a luat foc acum o săptămână, ori la spitalul abandonat, a spus ea.
-Şi unde vom merge mai întâi? am întrebat-o eu.
-Pai mai logic ar trebui să mergem la spitalul abandonat, că nu ai văzut ca în cabană se aflau numai chestii de chirurgie. Deci el acolo ar trebui să fie. a spus ea foarte încrezătoare.
-Ok.
Afară începuse să plouă. Cerul era cenuşiu, iar pe străzile oraşului nu găseai nici un om. Parcă venise sfârşitul lumii.
După ceva timp de mers cu maşina am ajuns în fața spitalului abandonat. Acesta era foarte mare şi avea cam 7 etaje.
-Doamne cât de mare e! Cred ca o să ne ia o lună ca să îl găsim! am spus eu.
-Măcar încercăm. a spus Alice.
Poarta era deschisă. În curtea spitalului crescuseră numai buruieni şi tufişuri înalte. Geamurile erau sparte, iar tencuiala era foarte degradată.
Intrasem în spital. Înăuntru era un haos. Tot felul de aparate medicale erau pe jos, dosare, bisturii şi tot felul de alte chestii. Fire de electricitate atârnau. Era foarte greu să te deplasezi.
-Şiii... pe unde mergem? am întrebat-o eu.
-Păiii... chiar nu ştiu... a spus Alice dezamăgită.
-Uite, nişte scări, hai pe aici. am spus eu.
-Ok... a spus ea.
După ce am urcat scările, în fața noastră ni s-a arătat un coridor foarte lung în care, de o parte şi de alta se aflau tot felul de încăperi.
-Pfff... o să ne ia o veşnicie. am spus eu.
-Eu zic să nu începem căutările de aici. Cred că ăcesta este primul etaj. Eu cred că, crimiminalul este la ultimul etaj. a spus ea.
-Foarte bine punctat. Dar acum nu mai văd nici un fel de scară. Pe unde mergem? am întrebat-o eu.
-Hai la capătul celălalt al coridorului. Sigur trebuie să găsim ceva acolo. a spus ea începând să meargă.
-Ok.
Uşile de pe coridor erau deschise, iar geamurile erau sparte. De afară se auzeau picăturile de ploaie. Un tunet puternic s-a auzit.
-Doamneee!!! Ce m-am speriat... Credeam că e... ştii tu cine. am spus eu.
-Aoleu, cam sperios mai eşti tu. ^_^ a spus Alice râzând.
-Eh... aia e, aşa sunt eu.
Într-un final ajunsesem şi la capătul coridorului. În stânga şi în drepta se aflau nişte scări.
-Şi,pe unde mergem acum? am întrebat-o eu.
-Hai în drepata. Oricum, cred că scările duc la acelaşi etaj. a spus Alice.
După ce am urcat scările, din nou, un coridor lung se înfățişa-se în fața noastră.
-Eu cred că aşa va fi până la ultimul etaj.
-Păi să nu mai pierdem timpul şi hai să mergem, a spus Alice.
După mult timp de mers am ajuns şi la ultimul etaj. Acolo acoperişul era în unele locuri dărâmat, iar ploaia inundase totul. Stratul de apă era destul de mare. Pe apă se afla un alt bilet. Eu l-am luat şi am început să-l citesc:
"Se pare că azi nu prea ați avut noroc. Dacă citiți acest bilet, să ştiți că nu mai suntem aici. Acum ar cam trebui să vă spun şi cel de al doilea indiciu.
Este la periferie
Chiar lângă o spălatorie.
Cam atât vă zic.
Cu ură,
Criminalul.
-Deci o zi s-a dus. Acum unde ar trebui să mergem. a spus Alice foarte dezorientată.
-Pai nu ştiu sigur, dar unchiul meu stă pe la periferia oraşului, pe lângă o spălatorie auto. În zona aceea se află o fabrica părăsită. Cred că acolo sunt.
-Păi hai să mergem! a spus Alice.
După ce am ieşit din spital, ne-am urcat în maşină şi am plecat.

SPER CA VA PLACUT SI ACEST CAPITOL. IMI CER SCUZE CA POSTEZ MAI RAR DAR CHIAR NU AM TIMP. VA ASTEPT COMENTARIILE SI PARERILE VOASTRE :*:) :)



Legenda criminalului ( editare )Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum