Aproape de moarte

92 8 1
                                    

În timp ce alergam John s-a împiedicat de o piatră:
-John, repede ridică-te, este aproape! a strigat Alice.
-Nu pot! Cred ca mi-am luxat piciorul! a spus John aproape plangând.
În acel moment eu l-am luat în cârcă şi am început să fugim cât de tare am putut. Bineînțeles că în spatele nostru era şi criminalul care voia să ne prindă cu orice preț. Ne apropiam de casa mea. I-am zis lui Alice să fuga înaintea noastră pentru a deschide poarta. Când eu şi John am ajuns la poartă Alice era acolo aşteptându-ne. Am intrat în curtea casei, iar Alice i-a trântit poarta în nas criminalului. Noi am intrat repede în casă şi am încuiat uşa. Ne-am dus la mine în cameră si l-am pus pe John în pat:
-Cum te mai simți? l-am întrebat eu pe John.
-Încă mă mai doare piciorul, mi-a răspuns el.
-Băieți, repede, veniți la fereastră, cred ca o să avem un musafir, a spus Alice speriată.
Criminalul spărsese poarta şi a intrat în curtea casei. După câteva secunde au început să se audă nişte bătăi în uşă. Acesta lovea uşa cu toporul său. Noi ştiind ca acesta va sparge uşa ne-am dus repede la baia de la etaj. Acolo era o fereastră, aşa ca în caz că spărgea şi uşa băii puteam ieşi pe acolo. Între timp loviturile în uşa de la intrarea casei se auzeau din ce în ce mai tare:
-Credeți ca o să murim? ne-a întrebat Alice foarte speriată.
-Nu are cum să sparga uşa casei, şi oricum în caz că se va întampla asta, vom ieşi repede pe fereastră, am spus eu.
Dar ceea ce uitasem era că noi ne aflam la etajul al 2-lea al casei:
-Voi ştiți ca noi suntem acum la etajul al 2-lea, nu? Nu putem sări pe fereastră, a spus John.
-FUCK! Ce ne facem acum? am spus eu nervos.
-O să murim... o să murim... tot spunea Alice în şoaptă.
-Ba nu, nu o să murim! Am o idee. Aici sunt multe prosoape, le putem lega între ele şi astfel putem coborî până jos, am spus eu.
-Dar ce facem cu John, el nu poate coborî, a spus Alice.
-Îl voi căra eu în spate când voi coborî.
Zis şi făcut. Am început să legăm mai multe prosoape între ele. Între timp o izbitură puternică s-a auzit la parter. Criminalul spărsese uşa casei. În acel moment am legat prosoapele de suportul în care stăteau. I-am zis lui Alice să coboare prima. Aceasta a început să coboare încet. Între timp la uşa băii criminalul a început să bată cu toporul. I-am zis lui Alice să se grăbească deoarece acesta aproape spărsese uşa.
Alice a ajuns într-un final jos. L-am luat pe John în spate şi i-am zis să nu îmi dea drumul. În timp ce eu si John coboram, criminalul a spart şi uşa băii. Dupa ce a văzut ca noi coboram a început să dezlege prosoapele, astfel eu şi John am căzut. Din fericire nu am căzut de la o înălțime foarte mare şi nu am pățit nimic.
După aceea ne-am dus rapid la maşina pe care o aveam în garaj. Din fericire Alice ştia să conducă. Ne-am urcat în maşina şi am pornit:
-Acum unde mergem? ne-a întrebat John.
-La spital, să vedem ce ai la picior, a zis Alice.
-Acum casa mea e distrusă... ce o să le spun părinților? am spus eu foarte supărat.
-Le spui exact ce s-a întânplat şi gata, a spus Alice.
Într-un final am ajuns la spital. Medicii ne-au spus ca John are doar o minoră entorsă la picior. Va avea piciorul în ghips o lună.
După ce i-a pus piciorul în ghips lui John trebuia să ne întoarcem acasă, dar unde? Criminalul poate înca se plimba prin zonă aşteptându-ne.

UNDE CREDETI CA VOR MERGE? ASTEPT VOTURILE SI COMENTARIILE VOASTRE ;)

Legenda criminalului ( editare )Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum